Polyamory/polyfidelitate/relatii deschise

Arcangelo a scris:

Dar atunci cand apare situatia asta,oare chiar e preferabil ca cei 3 sa se oblige unul pe altul sa faca o alegere? -oricum,e clar ca macar unul,daca nu cumva toti 3 ajung sa sufere daca nu pot sa accepte sa "imparta" persoana iubita cu ceilalti.

Pai nu cred ca ar trebui sa se oblige, ci, daca au capacitatea, sa se accepte de la sine... Daca nu ar face asta, nu ar mai fi polyamory si ar risca sa cada, in timp, intr-o forma de promiscuitate care produce o suferinta si mai mare pe termen lung ... Asta daca vorbim de relatii bazate pe iubire ... Insa acceptarea si tot procesul implicat cere timp, rabdare si multa, multa intelegere, toleranta, iar noi oamenii nu suntem la fel, unii au nevoie de mai mult timp, altii de mai putin ...

Intrebarea suna cam asa: oare e mai bine sa ne ferim sa ne aratam asa cum suntem in profunzime, cu toate nevoile si dorintele noastre unii fata de altii, ca sa evitam atat suferinta lor cat si a noastra in cazul in care-i pierdem, si sa ne mentinem intr-o normalitate aparenta, sau ... e mai bine sa ne facem cunoscuti in cea mai cruda lumina fata de parteneri, astfel incat, fiecare sa stie exact ce alege, sa aleaga in mod foarte constient si astfel sa evitam frustrarile care pot aparea mai tarziu din neimplinirea nevoilor noastre profunde, pe care le refulam de dragul unui partener?

Dar uite ca 40% dintre votanti,cred ca gelozia e o dovada de iubire.Sa posezi,inseamna sa iubesti adica.

Pentru ei,iubirea nu inseamna sa impartasesti cu cineva,inseamna sa il/o posezi sexual si afectiv.

Arcangelo a scris:

Dar uite ca 40% dintre votanti,cred ca gelozia e o dovada de iubire.Sa posezi,inseamna sa iubesti adica.

Pentru ei,iubirea nu inseamna sa impartasesti cu cineva,inseamna sa il/o posezi sexual si afectiv.

Stii ceva? Habar n-am cum e cu marea majoritate si nici nu ma gandesc sa subscriu ;) ... caci stii vorba aia: un nebun arunca o piatra si 10 "intelepti" nu piridesc sa o scoata ... Si deci din punctul meu de vedere, iubirea adevarata e aia in care daca iubesti pe cineva din tot sufletul incerci sa-l faci fericit fara conditii - sugerezi dar nu impui - si daca nu reusesti atunci il lasi sa faca ce vrea el, daca vrea sa "plece" atunci e dreptul lui, daca vrea sa ramana langa tine si numai tu singur/a nu-l poti implini total, insa il iubesti si-l vrei in continuare langa tine, atunci il lasi sa guste din "fructul oprit"... pana la urma "que sera, sera", daca fructul oprit e doar un capriciu atunci se va intoarce la tine si doar nu se "uzeaza" :) , oricum pe tine nu te intereseaza ce are in pantaloni/dresuri sau contul din banca ci ceea ce are in cap si in inima ... daca e mai mult decat un capriciu, atunci ramane de vazut in functie de circumstante si motive/motivatie...

In orice caz, daca il/o iubesti cu adevarat, il/o accepti asa cum e, cu bune si cu rele si incerci sa te adaptezi la situatie, caci daca tu faci pe nebunul/a, inseamna ca de fapt nu iubesti cu adevarat si e iarasi o iubire conditionata (te iubesc daca ... - imi dai ceva) ... SI la fel, daca te iubeste cu adevarat, va face tot ce poate sa-ti diminueze suferinta si sa te ajute sa intelegi si sa accepti cu delicatete.

... Ma opresc aici caci prevad ca imi mai sar vreo zece useri in cap pt. postul de mai sus :D :( ... Insa oamenii buni sa nu confundam orgoliul cu iubirea sau pasiunea si nici morala cu ipocrizia, puritanismul sau prejudecatile... si sa nu bagam totul si pe toti in aceleasi "oale" ca de aia s-a "inventat" discernamantul ...

Calauza a scris:

... Ma opresc aici caci prevad ca imi mai sar vreo zece useri in cap pt. postul de mai sus :D :( ... Insa oamenii buni sa nu confundam orgoliul cu iubirea sau pasiunea si nici morala cu ipocrizia, puritanismul sau prejudecatile... si sa nu bagam totul si pe toti in aceleasi "oale" ca de aia s-a "inventat" discernamantul ...

Te gandesti degeaba.Sunt de aceeasi parere cu tine. ;) :)

Calauza a scris:

O relatie nu se bazeaza doar pe iubire, uneori, iubirea poate chiar sa si lipseasca. O relatie se bazeaza pe un amalgam de sentimente, dorinte si posibilitati ale ambilor parteneri. Doza perfecta nu exista, exista doar - mi se/nu mi se potriveste. Iubirea, respectul fata de celalalt, respectul primit din exterior, situatia materiala, atractia, satisfactia sexuala si multe altele determina reusita sau nereusita unei relatii. Asta cu "doar iubirea conteaza" merge la alta masa, nu la asta.

Calauza a scris:

O relatie nu se bazeaza doar pe iubire, uneori, iubirea poate chiar sa si lipseasca.

Iubirea poate sa lipseasca dintr-o relatie??

Ieseanu a scris:

S-a pomenit mai sus cuvantul "control". Parerea mea este ca, in momentul de fata, controlul este unul din elementele importante in relatiile din familie. As spune chiar, este un motiv important pentru cuplul monogam! (si desigur, nu mai putin important in familiile poligame, in culturile care permit aceasta) Cultura Iudeo-Crestina pune Barbatul pe un piedestal superior, si el trebuie sa aiba CONTROL asupra femeii, care este "un vas mai slab" si careia i se cere "sa fie supusa sotului".

Daca insa, admitem ca Femeia este o FIINTA in egala masura ca Barbatul, ca este, nu inferioara acestuia, ci COMPLEMENTARA, ca femeia poate fi, asemeni barbatului, stapana propriului destin, atunci CONTROLUL pierde teren! Si deci, unul din pilonii absolutului cuplu monogam se inclina usor, ducand, poare, la prabusirea partiala a edificiului!

Spui "daca admitem".. Admitem totusi sau nu? daca NU, imi e foarte greu sa trec peste asta si sa continui conversatia. Sper eu ca admiti totusi ca suntem TOTI oameni.

Ieseanu a scris:

Cum ramane cu "controlul", in relatia ta mada_lina84? Imi permit o intrebare indiscreta, poate, dar te rog sa raspunzi numai daca doresti!

Daca prin CONTROL intelegi cum ca cineva controleaza/decide actiunile altuia, atunci te dezamagesc spunandu-ti ca nu exista control pentru noi. Daca te referi la felul in care barbatii (prin natura lor) tind sa "stabilizeze" relatia (orice fel de relatie), atunci s-ar putea sa te dezamagesc mai putin. Mai pe romaneste, femeile fiind mai emotive din diverse cauze biologice, cred eu, au nevoie de aceasta stabilitate emotionala pe care barbatii o detin. Nu sunt prea sigura ca am raspuns la ceea ce m-ai intrebat

mada_ina84 a scris:

Iubirea poate sa lipseasca dintr-o relatie??

MADA: Iti sugerez sa citesti cu atentie postarile mele. Ai dat quote la o fraza care nu numai ca nu-mi apartine sub nici o forma, dar sunt total contra unei astfel de afirmatii!!!!!!!!!!!!!! Acea afirmatie ii apartine lui Heto. Deci, orice pana la a-mi pune cineva in spate ceva ce nu-mi apartine si nu gandesc asa!

Heto a scris:

O relatie nu se bazeaza doar pe iubire, uneori, iubirea poate chiar sa si lipseasca. O relatie se bazeaza pe un amalgam de sentimente, dorinte si posibilitati ale ambilor parteneri. Doza perfecta nu exista, exista doar - mi se/nu mi se potriveste. Iubirea, respectul fata de celalalt, respectul primit din exterior, situatia materiala, atractia, satisfactia sexuala si multe altele determina reusita sau nereusita unei relatii. Asta cu "doar iubirea conteaza" merge la alta masa, nu la asta.

In principiu de acord cu tine. Insa... there is always a catch - din toate cele de mai sus eu nu recunosc decat 2 argumente la ora actuala si e dreptul meu sa le afirm ca singurele care contribuie cu adevarat la reusita unei relatii: iubirea si pasiunea (o alta forma a Iubirii, care include atractia si satisfactia sexuala)! Fara restul, o relatie poate exista si chiar rezista, dar fara astea, e de fapt terminata din start. Restul reprezinta doar blah, blah, blah... si vino sa ma contrazici dupa ce traiesti tu vreun numar de ani fara aceste doua (de fapt a 2-a deriva din prima) calitati primordiale ale unei relatii reusite! Bine?

Good luck.

Calauza a scris:

1.Esti aici sa critici sau sa-ti aduci o contributie civilizata?

... Neah, total waste of time sa-ti mai raspund ceva ...

2.Mada s-a putea sa fi vazut putin diferit unele aspecte, insa nici macar asta nu da nimanui dreptul sa faca aici pe lupul moralist si ipocrit, chiar daca a avut sau nu a avut in viata o asemenea experienta.

.

3.

Oricum, felicitari celor care au expus la topicul asta pana acum, cu exceptia mea si la lui Mada ... daca lumea ar fi facuta numai din oameni ca voi, ar fi perfecta si evident o lume mai buna... si n-ar mai fi existat Freud sau Jung, caci nu ar mai fi fost cine sa-i dea de lucru...

1. Nu te critic. Pur si simplu nu sunt de acord cu tine. Si da, cei care se dau extrem de toleranti dar culmea- nu tolereaza intoleranta..pt mine sunt ipocriti.

2. Mada a deschis topicul nu pentru ca avea intrebari, ci pentru a se mandri ca face parte din miscarea asta. Asa ca, permite-mi si mie sa ma lafai cu ale mele credinte, aici.

3. Cata ironie..cata subtilitate..si daca vrei sa stii, Freud arata numai partea lui de adevar- cea pe acre o studiaza. Dar ia citeste mataluta 'Oameni cu lupi ' si nu il mai atrage pe Freud de partea adevarului tau..ca de fapt. e total pe dos. Lupii omului se vor a fi identificati pt a fi mai putin hraniti, nicidecum ingrasati.

Calauza a scris:

In principiu de acord cu tine. Insa... there is always a catch - din toate cele de mai sus eu nu recunosc decat 2 argumente la ora actuala si e dreptul meu sa le afirm ca singurele care contribuie cu adevarat la reusita unei relatii: iubirea si pasiunea (o alta forma a Iubirii, care include atractia si satisfactia sexuala)! Fara restul, o relatie poate exista si chiar rezista, dar fara astea, e de fapt terminata din start. Restul reprezinta doar blah, blah, blah... si vino sa ma contrazici dupa ce traiesti tu vreun numar de ani fara aceste doua (de fapt a 2-a deriva din prima) calitati primordiale ale unei relatii reusite! Bine?

Good luck.

Pasiunea si iubirea se transforma in timp si lasa loc dependentei si obisnuintei. Totul se transforma in timp, si oamenii, si sentimentele, iar o relatie poate continua si dupa ce flacara s-a stins, daca pe cei doi ii leaga si altceva in afara instinctului sexual.

Vreau sa cred ca iubirea ia in timp alta forma,nu dispare pur si simplu...din pacate,nu pot sa confirm eu insumi asta ...ramane sa o faca altii,daca pot.

Mai vreau sa cred si ca putem sa evitam instalarea rutinei si banalitatii in relatiile cu ceilalti in general.