Finnian a scris:As vrea sa aflu, de la cei care considera ca e corect sa utilizezi exprimari in genul celor de mai sus, la ce ajuta asta, si daca intr-adevar le considera justificate, sau doar le spun dintr-o rautate de moment. Iar cei care se afla la polul opus si primesc acest calduros tratament sunt invitati sa le spuna celorlalti cat de gresit si neproductiv este si exact cum ii face sa se simta.
Un excelent subiect de discutie!
In privinta nenorocului de a nu fi luat in serios, sunt aproape sigura, fara sa mai aduc argumente, doar aruncand o privire ORIUNDE in jurul meu, ca nu doar adolescentii, studentii, ci si tinerii cu job si responsabilitati sunt tratati intr-o masura mai mare sau mai mica (depinde de mediul in care traiesc) cu superioritate de "persoanele mature", SUPERIORITATE DATORATA DOAR DIFERENTEI DE VARSTA. Un "om matur" SE CREDE (dar nu neaparat si este) net superior "tineretului" data fiind multitudinea de experiente prin care-a trecut. Nu neg ca acest lucru poate fi intru totul valabil, DAR am o vaga idee ca doar in cazul unora, putinora. De ce? Pai pentru ca, simplu, daca nu ar fi asa, atunci nu s-ar exprima si purta ca niste superiori declarati, dedicati, ar cantari mai bine lucrurile, ar face o trecere scurta (ca nu e nevoie de multa bataie de cap) prin amintirile si tineretea lor si si-ar da seama ca nici cat negru sub unghie, comportamentul lor nu incurajeaza "tineretul" oricum debusolat, ba din contra, il complexeaza si invrajbeste si mai tare.
Si acum ca o paralela, as vrea sa dau cateva exemple:
In Uganda, reperul (nu aleator ci obligatoriu) al unei femei frumoase este greutatea, pe cat posibil mai mare. Femeile sunt pur si simplu obligate sa se indese cu mancare pentru a atinge o anumita greutate pana in ziua nuntii. Adolescentele nu au voie practic sa faca altceva, nu au dreptul sa faca scoala sau sa munceasca, sunt doar indesate cu mancare. Culmea e ca acest lucru nu le este impus numai de barbati ci si de femei, de mame, de matusi, de surorile mai mari, de tot membrii mai mari ai familiei. Ei, aici eu ma intreb: oare toate acele femei mature, imbatranite, care si ele au trecut prin experientele astea cumplite cu ani in urma, ce fac? Sterg pur si simplu cu buretele amintirile? Inteleg ca exista subjugare din partea sexului puternic, dar totusi, din mediul in care am crescut, fara sa ma confrunt cu vreo situatie acuta de discriminare, eu una nu pot sa inteleg cum o mama isi poate forta fiica sa faca asa ceva.
La fel e si cu circumcizia la femei, practica obligatorie in atatea regiuni din Afica, ce duce la dureri pe care nici nu pot sa mi le imaginez, infectii si de foarte multe ori moarte. Cum de aceste mame isi pot incuraja copilele sa se mutileze pe viata?? Cum POT UITA prin ce-au trecut?
La fel e si cu superioritatea asta afisata la magazin, in autobuz, pe strada, la scoala, IN FAMILIE, de cei mai mari. Eu asta ma intreb: AU UITAT DE CINE ERAU EI IN TINERETE? De cum erau? Pentru ca daca da (si banuiesc ca da), atunci ii compatimesc!
