problema ta este ca vezi hinduismul ca o religie si de fapt nu este.Este o CULTURA RELIGIOASA.O colectie de mai multe religii,de multe ori foarte diferite intre ele.
Sunt mai multe ramuri in hinduism:vishnuism(vaisnava),shivaism(shaiva),budism(bhauda),tantrism,shaktism,s
marta,ganapati.Nu mai spun ca fiecare din aceste ramuri are numeroase secte si subsecte.
Istoricii religiilor au incercat sa arate pe cat posibil elementele comune in diferitele religii din cadrul hinduismului.Elemente ca autoritatea vedelor si upanishadelor,credinta in reincarnare,vegetarianismul,trimurti etc,sunt comune in multe din religiile din acea zona.
Nu poti sa combini religiile asa cum crezi tu ,ca le faci varza.Mai ales ca aceste religii au ,fiecare,o doctrina bine stabilita si nu poti sa combini doctrinele cum vrei tu pentru ca ajungi la contradictii.
Si cea mai importanta doctrina se refera la Brahman(traducere aproximativa Absolutul).
Si poti sa simplifici doctrinele despre Absolut in urmatoarele 3 categorii:
Nu exista Absolut - de exemplu parere existenta in budism.Din moment ce Brahman era considerat ca neavand calitati ,Buda a considerat ca nu are rost sa descrii ceea ce este de nedescris.Brahman era pentru el o notiune inutila.
Absolutul nu are calitati,cu alte cuvinte este impersonal-parere impartasita de advaita vedanta ,scoala lui Shankara,de majoritatea adeptilor shivaiti(desi exista si scoli personaliste) si in general de tantrici si shaktisti.
Absolutul are calitati,este personal-parere impartasita de majoritatea vishnuitilor si unii shivaiti.Se impart in mai multe scoli vishistadvaita(Brahman are calitati ,dar eul si Absolutul au aceeasi esenta),dvaita(Brahman si sufletul au esente diferite,parere impartasita si de religiile abrahamice),bheda-abheda(Eul este identic dar si diferit de Absolut ,idee impartasita de krishnaiti precum hare Krishna).
Pentru unii aceste doctrine pot parea neimportante ,dar ele duc la mari diferente in practica si in viziunea scopul vietii.
Un ateu va trai diferit comparativ cu un teist.Scopurile lor sunt diferite.
Pentru un budist scopul e sa ajunga in "locul"din afara existentei si inexistentei ,in afara fericii si suferintei.
Pentru un advaitin shankarian scopul este practic acelasi ca cel budist(dar terminologia e diferita),relatia personala cu Brahman fiind pe o treapta ceva mai joasa.
Pentru un personalist, scopul este relatia eterna cu Absolutul personal,nirvana impersonala fiind considerata pe o treapta ceva mai joasa.
Toate au scopul de a elibera de suferinta.
Cel mai bine este sa studiezi (teoretic sau practi) toate doctrinele si apoi sa iti alegi ce consideri ca este adevarat.
In vishnuism,Brahman este identic cu Vishnu.
Dumnezeu Tatal din crestinism este personal ,poate fi considerat Brahman doar in mod aproximativ,deoarece teologia crestina este oarecum diferita de cea vedica.
Dupa cum inteleg ,tu esti impersonalist ,deci inteleg ca nu conteaza ce zeu iti alegi.Este parerea tipica in impersonalism,desi Shankara autoriza doar scolile vedice(iti puteai alege doar anumiti zei ,conform scriturilor).
In personalism ,Dumnezeu are preferintele lui proprii, independente de dorintele noastre.Dumnezeu poate lua diferite forme daca asta dorim,dar ele are la randul lui propriile preferinte.
Si in shivaism exista trimurti,dar si aici Shiva este considerat creator,pastrator si distrugator.In realitate aproape nimeni in India nu crede in Trimurti asa cum este prezentata in cartile de istorie a religiilor.Ca o chestie interesanta ,doar 2 temple din India sunt consacrate lui Brahma,comparativ cu sutele de mii de temple dedicate lui Vishnu sau Shiva.
Si in vishnuism ,Dumnezeu are o sotie considerata energia lui ,Krishna-Radharani(sotia lui),la fel cum in shivaism exista Shiva-Shakti.
Si in vishnuism exista o conceptie similara despre maestrul spiritual.
Shivaismul este considerat de asemenea o cale vedica acceptata.
Totul se reduce la vechea si cea mai impoartanta dezbatere filozofica hindusa-care este mai importanta parte a lui Brahman?partea personala sau cea impersonala.?
Te sfatuiesc sa studiezi si doctinele personale si cele impersonale.Si vishnuismul si shivaismul si ce mai vrei tu.
Ar fi bine daca ne-ai prezenta din doctrinele scolii tale,cum se numest escoala si care sunt invataturile de baza
Religia fara filosofie este sentimentalism sau uneori chiar fanatism, iar filosofia fara religie este doar speculatie mentala.” Bhaktivedanta