Jurnal de sampanie

Inlovewith2 a scris:

pentru mine nu merge.....adica nu a mers sa spun "nu merge" tocmai pentru ca totul functiona foarte bine.si cu cel cu care-mi inselam iubitul deja aveam o relatie frumoasa.

pana acum nu am reusit sa fiu fidela dar niciodata nu am avut aventuri de o noapte,doar relatii de cel putin 5-6 luni

O sa dai tu de gustul cuminteniei. 8) e foarte sweet. Gustul cuminteniei O sa vezi :)

Inlovewith2 a scris:

mi s-a intamplat de multe ori sa spun foarte clar ca nu vreau o relatie,copii sau casatorie ci doar ceva scurt si frumos pentru amandoi......parca vorbeam cu un stalp(cred ca stalpul ar fi priceput).unii au spus ca inteleg despre ce e vorba....si ghici ce? de fapt nu au priceput nimic,incepeau sa spuna"noi doi" sau "formam un cuplu","relatia noastra"...si multe alte chestii spuse si facute de cate unii de ramaneam fara cuvinte si nu imi venea sa cred

Si eu am patit asta. Dar nu de fiecare data. Nu sistematic. :) Ideea e ca nu le pui probleme, le esti comoda, lor le place asta, si incep sa te vrea de tot. E simplu mecanismul.

Quartila a scris:

Eu cred ca toata lumea a inteles asta. Numai ca, diferenta fiind - ea nu a cautat ceva la cei 40. Deci, practic, nu a gresit cu nimic.

...

Ce ai raspunde ?

Mentionez ca nu vreau sa jignesc pe nimeni, intrebarile sunt doar pentru Kilko. 8)

Adevarul e ca explicatia asta chiar acopera multe aspecte. Pana la urma, cam asta e, merg o idee mai departe cu sondarea persoanei, decat majoritatea sunt dispuse a merge. Dar asta pentru ca pana la urma, nivelul asta fizic o data depasit, iti sunt accesibile parti ale interiorului masculin, care altfel se tin departe. Paradoxal, dar barbatii sunt mult mai intitmisti decat femeile, mai avizi de intimitate si familiaritate decat noi, si cu toate astea mai rezervati in a se lasa accesati. Practic, noi tinem de corp cu dintii, ei de ce dincolo de el. Mie asa mi se pare.

Am avut un weekend tare placut. L-am petrecut in compania prietenului masochist de care v-am mai povestit. Este o persona foarte comoda ca si companie, si extrem de placuta. Radem la acelesi tampenii, ne enerveaza acelesi lucruri, exista intre noi acel gen de compatibilitate care ar putea lasa impresia ca suntem de foarte mult timp impreuna si ca ne cunoastem si potrivim foarte bine. M-am simtit atat de relaxata si de....nu stiu cum sa va spun...fetele o sa ma inteleaga...genul ala de relaxare, de nici cum iti sta parul in cap nu te mai uiti sa vezi... parca nu simti nevoia sa faci nici un efort... ce sa mai, a fost foarte placut. Din puncr de vedere erotic... detasare toatala... sa nu intelegeti gresit, am facut dragoste, dar la un nivel pur functional... asa cum ajung sa faca cuplurile care sunt de foarte multi ani impreuna... dar a fost foarte placut asa. Nu simteam nevoia sa imresionez, sa fiu buna, pentru ca stiam ca oricum, orice as face nu am cum sa ajung unde ii trebuie lui...asa ca m-am relaxat si m-am bucurat de o interactiune lipsita total de orice exigente. Foarte tare :). Tot vorbea cu sadicele lui pe mess, era preocupat cum sa activeze o relatie cu fata despre care crede el ca are mult potential... dar nu ma deranja deloc, dimpotriva, ma amuzau preocuparile astea si povestirile lui... ca si cum fetele alea sunt dintr o alta lume, cu care eu oricum nu am nici o legatura.

Ce sa mai.... frumos weekend, linistit... nu stiu, aveam nevoie de asa ceva.

Anther_one a scris:

Paradoxal, dar barbatii sunt mult mai intitmisti decat femeile, mai avizi de intimitate si familiaritate decat noi, si cu toate astea mai rezervati in a se lasa accesati. Practic, noi tinem de corp cu dintii, ei de ce dincolo de el. Mie asa mi se pare.

Paradoxal, ai pocnit cuiul drept in cap 8)

Anther_one a scris:

Paradoxal, dar barbatii sunt mult mai intitmisti decat femeile, mai avizi de intimitate si familiaritate decat noi, si cu toate astea mai rezervati in a se lasa accesati. Practic, noi tinem de corp cu dintii, ei de ce dincolo de el. Mie asa mi se pare.

Spune o vorba... Barbatii ofera iubire pentru sex, femeile ofera sex pentru iubire.

Kilkoana a scris:

:) :) poate vreodata am fost aproape de moarte..........cum as vrea sa mor? rapid. si daca e posibil sa nu simt durere. am teroare de asta. ;) ;) e o intrebare cam shuie.......sa nu zic altceva

la momentul mortii, nu te gandesti la imaginea pe care ai lasat-o in mintea barbatilor, trust me. sau la placerile totale ale vietii,ca sexul nu se prea include acolo. barbatii o fac prost. 8)

iar barbatii cu adevarat importanti - si uite ca nu am ramas cu el/ei- i-am intalnit dupa acel eveniment. si desigur mai traiesc, pentru ca nu tasteaza o fantoma.

Nu, nu ai inteles ce voiam sa spun. Era vorba de un bilant al vietii atunci cand ai fii aproape de moarte. Nu cum anume ai vrea sa mori, in ce mod. Suntem aproape de moarte in fiecare clipa; suntem atat defragoili incat realizam asta abia dupa ce patim ceva pe propria piele.

Dar, pe scurt, era vorba de ce ai prefera

- sa ai o viata activa, plina, sa te bucuri din plin de ea;

sau - sa stai cu frica ca te judeca cei din jurul tau datorita prejudecatiilor care ii conduc in viata ?

Cat despre cei cu care ramanem, cred ca sunt cei pe care ii meritam, si viceversa. Asta nu inseamna ca cei care sunt singuri nu merita nimic, dimpotriva, au un spirit mult mai inalt decat majoritatea, si sunt si mult mai fericiti.

Kilkoana a scris:

ca sa dai tu o definitie exacta atat ceea ce inseamna sa iubesti cat si a ceea ce inseamna sa fii implinit sufleteste cat si a ceea ce inseamna placerile totale ale vietii...........ca difera de la om la om.

cat de memoria barbateasa, stai linistit, nu da doi bani pe ea, esti scos de acolo rapid. e usor sa ii ai, trucul consta in ai pastra.

Adevarat ca difera de la om la om, in functie de valorile morale ale fiecaruia, numai ca, nu trebuie o definitie exacta pentru a face diferenta intre o viata traita din plin, si una traita ipocrit, cu o individualitate schizoida, doar pentru a fi pe placul celor din jur.

Anther_one a scris:

O sa dai tu de gustul cuminteniei. ;) e foarte sweet. Gustul cuminteniei O sa vezi

Poate doar daca imbatraneste, altfel e greu de crezut asa ceva. Pentru ca, pur si simplu nu poti. :rot:

Anther_one a scris:

Adevarul e ca explicatia asta chiar acopera multe aspecte. Pana la urma, cam asta e, merg o idee mai departe cu sondarea persoanei, decat majoritatea sunt dispuse a merge. Dar asta pentru ca pana la urma, nivelul asta fizic o data depasit, iti sunt accesibile parti ale interiorului masculin, care altfel se tin departe. Paradoxal, dar barbatii sunt mult mai intitmisti decat femeile, mai avizi de intimitate si familiaritate decat noi, si cu toate astea mai rezervati in a se lasa accesati. Practic, noi tinem de corp cu dintii, ei de ce dincolo de el. Mie asa mi se pare.

Tu mergi mai departe pentru ca asta te fascineaza, te incita si te provoaca, si tocmai de asta ai parte si de mai multe esecuri decat majoritatea. Cu toate ca, si ei au parte de aceleasi esecuri, numai ca mult mai departe in timp.

Tu, descoperi mult mai rapid ceea ce descopera ei intr-o perioada destul de indelungata de timp. Tu traiesti mult mai intens pe toate planurile, mai accelerat.

Iar, faptul ca tinem la aspectul exterior si ei la interior este o chestie naturala, ce tine de instinctul de conservare. Noi ne simtim bine cand suntem atragatoare, iar ei cand sunt misteriosi. In cazul lor, este asa pentru ca in adancul lor raman niste copii, si de aceia trebuie sa adopte o masca a duritatii pentru a fi luati in seama. Altfel ar da dovada de slabiciune si ar fi vulnerabili.

Quartila a scris:

Dar, pe scurt, era vorba de ce ai prefera

- sa ai o viata activa, plina, sa te bucuri din plin de ea;

sau - sa stai cu frica ca te judeca cei din jurul tau datorita prejudecatiilor care ii conduc in viata ?

Adevarat ca difera de la om la om, in functie de valorile morale ale fiecaruia, numai ca, nu trebuie o definitie exacta pentru a face diferenta intre o viata traita din plin, si una traita ipocrit, cu o individualitate schizoida, doar pentru a fi pe placul celor din jur.

Ia in considerare si posibilitatea ca, pentru unii, o viata "traita din plin" inseamna o viata traita in limitele impuse de propria personalitate si sensibilitate, de propria minte si acceptiune asupra vietii... Poti sa traiesti din plin fara sa duci o viata haotica, si sa fii mai fericit decat majoritatea. Daca iti impui anumite limite dictate de propria constiinta, nu inseamna ca ti-e frica de ce spun cei din jur sau traiesti incorsetat in prejudecati... Se poate sa nu te intereseze parerea altora si totusi sa iti creezi o individualitate si un stil propriu. Este ca poate fi o viata traita elegant?

Consider ca pentru a trai din plin nu trebuie sa incerci chiar totul pe lumea asta. Nu e nevoie sa mananci pamant ca sa vezi ce gust are, sa te vopsesti tot in albastru ca sa vezi cum ai arata asa sau sa mergi cu 250km/h sa vezi daca esti mai tare decat vantul. Nu o spun din invidie fata de cei care traiesc asa, pentru ca daca mi-as fi dorit, nimic nu m-ar fi oprit sa incerc. Am incercat doar ceea ce mi-am dorit. Nu neaparat foarte periculos sau extrem. Dar pentru mine a fost suficient. 8)

Malkia a scris:

Ia in considerare si posibilitatea ca, pentru unii, o viata "traita din plin" inseamna o viata traita in limitele impuse de propria personalitate si sensibilitate, de propria minte si acceptiune asupra vietii... Poti sa traiesti din plin fara sa duci o viata haotica, si sa fii mai fericit decat majoritatea. Daca iti impui anumite limite dictate de propria constiinta, nu inseamna ca ti-e frica de ce spun cei din jur sau traiesti incorsetat in prejudecati... Se poate sa nu te intereseze parerea altora si totusi sa iti creezi o individualitate si un stil propriu.

cu asta sunt foarte de acord

Malkia a scris:

Ia in considerare si posibilitatea ca, pentru unii, o viata "traita din plin" inseamna o viata traita in limitele impuse de propria personalitate si sensibilitate, de propria minte si acceptiune asupra vietii...

Pai veeeeeeezi? A trai o voata semana cu a scrie o carte. E chestiune de stil. Nu poti sa spui cu mana pe inima ca un stil e bun si altul e prost. Fiecare are setul sau de limite, si acolo unde tie ti se pare haos, altora le poate parea ordine.

flori de camp a scris:

Exprimi lucruri contradictorii. In sufletul tau nu exista liniste. Cauza? Tu stii.

E bine sa avem credinte de neclintit, insa candva s-a putea sa descoperi ca nu putem gasi totul intr-o singura persoana. Perfectiune nu exista. Bineinteles ca putem sa o cautam. Dar s-ar putea sa trecem pe langa ceea ne ne-ar trebui. Nu intotdeauna ceea ce vrem este acelasi cu ceea ce avem nevoie.

Asa cum tu nu intelegi de ce unii nu te iubesc, nici ceilalti nu inteleg de ce nu i-ai iubit tu cum ar fi vrut ei.

Tu cauti. Ai incercat sa te lasi gasita?

1. Liniste.... nu cred...dar ceva ordine exista. problema pe care ai observato tu exista, stiu de ea, si am tote intentiile de a o rezolva.

2. De cand am citi postarea asta, tot stau si ma gandesc... si in toate relatiile, vazute din punctul meu de vedere, se pare ca eu am facut primul pas... am sa ma mai gansedc la asta, si la ce semnificatie poate avea. 8) E drept, exista persoane care vin spre mine, dar intotdeauna sunt persoane foarte diferite de ceea ce caut eu, imi place mie, si poate ar trebui sa vad si asta ce semnificatie poate avea. Sau poate nu ma pricep a distinge bine cine si cum face primul pas. Si asta se poate.

Quartila a scris:

Nu, nu ai inteles ce voiam sa spun. Era vorba de un bilant al vietii atunci cand ai fii aproape de moarte. Nu cum anume ai vrea sa mori, in ce mod. Suntem aproape de moarte in fiecare clipa; suntem atat defragoili incat realizam asta abia dupa ce patim ceva pe propria piele.

Dar, pe scurt, era vorba de ce ai prefera

- sa ai o viata activa, plina, sa te bucuri din plin de ea;

sau - sa stai cu frica ca te judeca cei din jurul tau datorita prejudecatiilor care ii conduc in viata ?

Cat despre cei cu care ramanem, cred ca sunt cei pe care ii meritam, si viceversa. Asta nu inseamna ca cei care sunt singuri nu merita nimic, dimpotriva, au un spirit mult mai inalt decat majoritatea, si sunt si mult mai fericiti.

Adevarat ca difera de la om la om, in functie de valorile morale ale fiecaruia, numai ca, nu trebuie o definitie exacta pentru a face diferenta intre o viata traita din plin, si una traita ipocrit, cu o individualitate schizoida, doar pentru a fi pe placul celor din jur.

Poate doar daca imbatraneste, altfel e greu de crezut asa ceva. Pentru ca, pur si simplu nu poti.

Tu mergi mai departe pentru ca asta te fascineaza, te incita si te provoaca, si tocmai de asta ai parte si de mai multe esecuri decat majoritatea. Cu toate ca, si ei au parte de aceleasi esecuri, numai ca mult mai departe in timp.

Tu, descoperi mult mai rapid ceea ce descopera ei intr-o perioada destul de indelungata de timp. Tu traiesti mult mai intens pe toate planurile, mai accelerat.

Iar, faptul ca tinem la aspectul exterior si ei la interior este o chestie naturala, ce tine de instinctul de conservare. Noi ne simtim bine cand suntem atragatoare, iar ei cand sunt misteriosi. In cazul lor, este asa pentru ca in adancul lor raman niste copii, si de aceia trebuie sa adopte o masca a duritatii pentru a fi luati in seama. Altfel ar da dovada de slabiciune si ar fi vulnerabili.

1. Nu se poate reduce asa. Ce defineste spiritul de aventura? Ceea ce nu stii e mai important decat ceea ce stii deja. E un gen de paradigma interioara, care, din fericire, si spun asta cu mana pe inima, nu e proprie tuturor. Mobilitatea exagerata a unore nu poate fi posibila si avea sens, la o adica, decat pe fondul staticii celor inconjuratoare.

2. Ramanem cu cate ceva din fiecare, asta e frumusetea. Cu cat cunosti aprofundat mai multe persoane, cu atat mai bine realizezi ca exista lumi diferite complet de a ta, si, in consecinta, ca a ta e una din multele posibile. Asta, cred eu, are o importanta covarsitoare in propria evolutie. Plus ca fiecare om are frumusetea sa, si accesul la ea te imbogateste pentru totdeauna.

3. Cumintenia e accesibila tuturor. Hai sa luma cazul ei, de pilda. La un moment dat va vea genul ala de legatura, incat oricat de tentanta si de accesibila ar fi infidelitatea, va fi refuzata. Ea e deocamdata la varsta la care legaturile sunt functionale, si partenerii sunt instrumentalizati in a i acoperi anumite nevoi. Se simte bine cu ei, asta e tot ce o intereseaza. Asta e tot ce stie deocamdata. Dar...stii bine... nu scapa nimeni... de iubire nu scapa nimeni :)

4. Sunt de acord, in ceea ce priveste intensitatea si acceleratia. Am intr adevar senzatia ca am trait mai multe vieti intr una.

5. Eu nu cred ca e frica, sau instinct de conservare. E chestiune de lipsa de pricepere, eu asa cred. Chiar tu spuneai ca barbatii raman copii. Este de necrezut si de a dreptul induiosator, cat de deconectat e un barbat de interiorul sau.

Malkia a scris:

Ia in considerare si posibilitatea ca, pentru unii, o viata "traita din plin" inseamna o viata traita in limitele impuse de propria personalitate si sensibilitate, de propria minte si acceptiune asupra vietii... Poti sa traiesti din plin fara sa duci o viata haotica, si sa fii mai fericit decat majoritatea. Daca iti impui anumite limite dictate de propria constiinta, nu inseamna ca ti-e frica de ce spun cei din jur sau traiesti incorsetat in prejudecati... Se poate sa nu te intereseze parerea altora si totusi sa iti creezi o individualitate si un stil propriu. Este ca poate fi o viata traita elegant? :)

Pentru mine o viata traita din plin inseamna sa iti etalezi in toata splendoarea propria individualitate, si asta, mai ales in fata propriei tale persoane. Nimeni nu traieste in pielea ta.

Personal nu sunt de acord cu limitarile acelea, pentru ca ele chiar daca vin din propria constiinta, sunt rezultatul prejudecatiilor societatii in care traiesti. Nu te nasti cu cu un bagaj de cunostinte ca sa ai o versiune a propriei constiinte, le dobandesti treptat invatand si observand de la cei din jur. Si astfel iti impui limite si consideri ca unele lucruri se fac si altele nu. Dar ca sa nu intelegi gresit, unele limite ale fiecaruia sunt naturale, inhibitorii, si de la acelea s-au nascut acele valori morale privind moravurile.

Ceea ce spui in final este perfect adevarat; parerea mea este ca, trebuie sa te intereseze si parerea celor din jur, pentru ca altfel nu vei putea sa faci comparatii si sa tragi concluzii. Trebuie doar sa nu iti limitezi manifestarile sau sa admiti mereu compromisurile, pentru ca asta este calea cea mai sigura catre nefericire.

Malkia a scris:

Consider ca pentru a trai din plin nu trebuie sa incerci chiar totul pe lumea asta. Nu e nevoie sa mananci pamant ca sa vezi ce gust are, sa te vopsesti tot in albastru ca sa vezi cum ai arata asa sau sa mergi cu 250km/h sa vezi daca esti mai tare decat vantul. Nu o spun din invidie fata de cei care traiesc asa, pentru ca daca mi-as fi dorit, nimic nu m-ar fi oprit sa incerc. Am incercat doar ceea ce mi-am dorit. Nu neaparat foarte periculos sau extrem. Dar pentru mine a fost suficient. 8)

Da, asa este; o viata traita din plin si elegant este suma totala a dorintelor si actiunilor tale neingradite!

Insa un lucru ce nu trebuie neglijat prin simplu fapt ca am ales o forma de trai sub forma societatii este, cea de a 3-a lege a lui Newton - pentru fiecare actiune exista o reactiune opusa si egala !

Asa ca, toate actiunile umane sunt supuse acestei legi, si de aici acea limitare a unora, doar in viata exterioara.

Ce nu inteleg eu aici, pe topicul acesta este, de ce unii se grabesc sa o judece sau sa o blameze pe Anter One ?

Singura explicatie plauzibila a impotriviri lor este ca, sunt invidiosi, ca sa folosesc un eufemism, si nu o expresie ce defineste o stare patologica la nivel psihic.

Lucru care se vede din plin si aici.

Poate ca ea fabuleaza, din motive subiective, desi nu cred asta; asa ca ramane numai acea ingradire a mintii, proprie fiecaruia .

Acum sa vezi rezultatul celei de a 3-a legi.

Quartila a scris:

Ce nu inteleg eu aici, pe topicul acesta este, de ce unii se grabesc sa o judece sau sa o blameze pe Anter One ?

Singura explicatie plauzibila a impotriviri lor este ca, sunt invidiosi, ca sa folosesc un eufemism, si nu o expresie ce defineste o stare patologica la nivel psihic.

Lucru care se vede din plin si aici.

Poate ca ea fabuleaza, din motive subiective, desi nu cred asta; asa ca ramane numai acea ingradire a mintii, proprie fiecaruia .

Acum sa vezi rezultatul celei de a 3-a legi. 8)

Nu este invidie. Chiar departe de ea. Invidie indeamna sa iti doresti ce are altul. Ce are el sa fie mai pretios decat ce ai tu. In cazul lor, sunt atat de convinsi ca la ei e bine, sunt atat de orbiti si multumiti de felul lor de a fi si de propriile optiuni, incat ceva foarte diferit nu le poate trezi decat un dispret amestecat cu indiferenta. Exact ce spuneam mai devreme. Lipsa de contact indragostit cu alte paradigme. Cu alte lumi posibile. Nu e rau, e bine sa fii blocat intr o lume, sa ai o optiune. Rau e sa nu intelegi ca alte lumi sunt la fel de bune ca a ta.

Malkia de pilda. Accepta comportamentul prietenului sau, dar nu pe al meu. De ce oare? Uite, chiar ma depaseste.

Kilkoana macar e neatenta, se grabeste, ii place mai munlt sa reactioneze decat sa interiorizeze, si din punctul asta de vedere e muuuult mai imatura decat mine.

Ambele sunt persoane care nu asimileaza bine. Malkia asimileaza selectiv si preferential, Kilkoana neatent.