Invitatie la improvizatie

De-ar fi sa caut clipa ,

Cand sufletul mi-ai prins .

As alerga prin stele ,

Prin cerul necuprins .

De-ar fi sa caut ziua,

In care te-am vazut .

As bantui de-a pururi

Dupa al tau sarut .

Apoi dintr-o suflare

Mi-as aminti de-a pururi

Caci tot-i doar pierzare

Chiar si a mele doruri

un robotel si-o robotica

s-au vazut doar pentro clipa.

s-au vazu si s-au placut.

circuite, efervescenta,

s-au incins la incandescenta.

sfaraiau motoarele,

bazaiau bobinele,

gata, gata sa plezneasca,

toate circuitele..

el, robot de reparatii

ea, doar de gesticulatii.

in final, dupa roteala,

au zis c-o pun de -o sfaraiala.

una mica, doar atat.

dar...

cand sa faca smecherie

au ramas far' baterie..

gogosi cu zahar vanilat

copii cu nasul aromat ,vanilat

bunicii atat de dornici si pusi pe gustat

parinti iubiti ,grabiti cu gustul alterat ....

red2shoes a scris:

culori ...atat de multe culori ...un copil pus pe sotii furase paleta unui pictor si se amuza lasand pete de culoare intr-un oras gri ....parcul era plin de rasete de copii si mamici grijulii .....ea,singura ...pustiita de orice sentiment ,golita de orice urma de zambet ...aleile parcului frematau de viata si de oameni fericiti...nu mai ea era in coma,o stafie fara culoare intr-o mare de culoare ...nu se incadra de loc peisajului ....umblase toata noaptea,toata noaptea fugise de ...ea ....picioarele refuzau sa mai umble ...se aseza pe o banca ...cu privirea ...pierduta ...vedea ,nu mai ea stia ce ...auzea franturi dintr-o discutie ,iar cel mai bine ...ii auzea rasul ....rasul acela o franse ,ii franse zborul ....visul bucata cu bucata ....

"buna ,nu te simti bine ...esti atat de palida ..." intoarse capul ...vedea doar o umbra ....ce repeta mereu aceeasi propozitie ....ce vrea oare de la ea? inchise ochii rugandu-se sa dispara ....dar ,cand deschise ochii ...continua sa vada umbra ,dar ....ceva ii atrase atentia ....zambetul ....zambetul ii lumina fata si ..ochii ,ochii aceia o patrunsera pana in adancul ei ....topind ceata ....ii raspunse ,incet ..." ma simt bine,multumesc " ...vru sa se ridice,dar picioarele refuzara sa-i asculte comanda ...va trebui sa ramana jos....sub privirea blanda a acelei persoane ....il privi ,zambetul si privirea lui calda incepusera sa-i provoace furnicaturi si ....o caldura placuta o invalui ...colorandu-i incet obrazul ....vru sa zambeasca ,dar nu reusi decat un rictus sau asa i se paru ei ...tanarul cu privirea si zambetul cald o intreba daca o poate ajuta cu ceva ....raspunse politicos ,incercand sa-i intoarca zambetul ...ca nu,va mai sta putin in blandele raze ale soarelui de mai si ...va pleca ....si ...de data aceasta ,se ridica si pleca ,nu inainte sa-i multumeasca frumos pentru grija .....pleca ....dar,caldura aceea ....zambetul lui continua sa-i limpezeasca sufletul si privirea ....brusc ,culorile prinsera culoare ,oamenii nu mai erau umbre ...erau zambete ...zambete ce i se adresau ...iar ea ...le raspunse ...zambi ....fusese salvata de un zambet ...se rasuci pe calcaie si alerga spre locul unde stia ca il lasase ....locul era gol ...se intrista,dar doar pentru o clipa ...va reveni maine ...sigur va reveni si-l va intalni ......

trecu pe langa o brutarie si mirosul de paine calda ii aminti ca nu a mai mancat de mult. Cu franzela in mana , muscand ca un copil , facu cativa pasi si se opri...nu stia unde se afla ; noaptea trecuta pasii o purtasera in locuri pe care nu le vazuse niciodata. Casele micute , gri , scorojite ii spuneau ca se afla undeva la periferie.Si totusi , atata viata nu mai vazuse de mult...ghiocei infloriti , copii care bateau mingea cu haine carpite si obraji rosii de oboseala , batrane stand in porti...si toti uitandu-se ciudat la ea...taiorul elegant , bluza de matase , pantofii plini de praf si zambetul pierdut, se impuneau puternic in atmosfera aia ca fiind altceva.'O , de ati sti voi ca eu am muncit doua luni pe hainele astea , ca am urmat un vis ce nu era pentru mine, mi-ati plange de mila'-gandi pentru o clipa- dar apoi ridica fruntea , cal naravas , si porni spre primul om sa il intrebe de cea mai apropiata statie de autobuz.

Ajunsa acasa , in cusca in care isi macinase ani visele ce ieri se daramasera-ntr-o clipa , privi in jur cu atentie , dupa mult timp in care nu mai facuse asta...un perete stivuit cu carti...intr-un colt cateva cutii de carton cu hainele ei , la fereastra calculatorul si un ursulet de plus...salteaua ce-i tinea loc de pat...chicineta in care singurul obiect colorat era cana rosie de cafea , peretii plini de harti si reproduceri din Durer...si intr-un colt zari oglinda cu rama de argint...singura amintire pe care o purtase cu ea oriunde...

...Se apropie si pentru prima vreme in ultimii ani in care se uitase doar pe fuga...se scufunda in imaginea intoarsa...mirata , ca de o lume necunoscuta, vazu o femeie tanara , cu ochii obositi- dar ochii aia, verdele crud din ei nu-i intorceau imaginea omului batran ce il purta in suflet...ci zborul primaverii de afara- , chipul palid de nesomn , parul navalnic de zbuciumul noptii trecute curgandu-i in inele ...mangaind o clipa o clavicula...ca apoi sa se pravaleasca pe gulerul camasii de matase...Constata surprinsa ca in afara de privire totul era alb si negru...pielea, parul , hainele ei...apoi se amuza...asa-i era si viata...

Dar setea uriasa de viata ce-i usca cerul sufletului o impinse dincolo de oglinda...'Vreau sa traiesc...oare cate clipe am omorat in mine?...'

..deodata, tresari..

..simti o atingere usoara pe umar, se intoare surprinsa si deodata rosii ...nu se astepta sa fie el, sa o astepte acasa exact asa cum ii promise-se, il privii fastacita pe barbatul din fata ei si zambii la gandul de ii trecuse prin minte, de fapt la o amintirece o avea cu acesta.Apoi nu putu sa nu observe ceva ce admira intotdeuna la el, era imbracat impecabil, la el nu vedeai niciodata ceva ce sa nu tradeze perfectiunea si frumosul, era asa cum il stia, un adevarat dandy, de aceia se si prefacea ca ii este indiferent..dar undeva in adancuri isi dorea macar o noapte de vis, o noapte de dragoste cu el..de aceia rosii la acel gand ce ii trecuse prin minte..apoi controlandu-si tinuta, netezindu-si cute imaginare numai de ea vazute, scapa un salut timid si apoi redeveni serioasa ..

Un cantec pentru un suflet ranit

Vreau sa-ti dedic tie femeie

Ce alean aduci inmiit

Prin vorbele-ti plin de miere

Din cerul albastru si nesfarsit

Un pescarus din zbatere s-a oprit

S-admire un rasarit luminos

La fel ca sufletul tau de frumos .

Intoarce-ti privirea spre cerul inalt

Acolo se afla neprevazutul

Dar chiar si ce este ascuns

Vederii tale-ti va fi prevazutul .

CONSTANTIN* a scris:

gogosi cu zahar vanilat

copii cu nasul aromat ,vanilat

bunicii atat de dornici si pusi pe gustat

parinti iubiti ,grabiti cu gustul alterat ....

...şi fetiţe cu gropiţe,

ce visează c-or să zboare

*namorate p

sarazin79 a scris:

trecu pe langa o brutarie si mirosul de paine calda ii aminti ca nu a mai mancat de mult. Cu franzela in mana , muscand ca un copil , facu cativa pasi si se opri...nu stia unde se afla ; noaptea trecuta pasii o purtasera in locuri pe care nu le vazuse niciodata. Casele micute , gri , scorojite ii spuneau ca se afla undeva la periferie.Si totusi , atata viata nu mai vazuse de mult...ghiocei infloriti , copii care bateau mingea cu haine carpite si obraji rosii de oboseala , batrane stand in porti...si toti uitandu-se ciudat la ea...taiorul elegant , bluza de matase , pantofii plini de praf si zambetul pierdut, se impuneau puternic in atmosfera aia ca fiind altceva.'O , de ati sti voi ca eu am muncit doua luni pe hainele astea , ca am urmat un vis ce nu era pentru mine, mi-ati plange de mila'-gandi pentru o clipa- dar apoi ridica fruntea , cal naravas , si porni spre primul om sa il intrebe de cea mai apropiata statie de autobuz.

Ajunsa acasa , in cusca in care isi macinase ani visele ce ieri se daramasera-ntr-o clipa , privi in jur cu atentie , dupa mult timp in care nu mai facuse asta...un perete stivuit cu carti...intr-un colt cateva cutii de carton cu hainele ei , la fereastra calculatorul si un ursulet de plus...salteaua ce-i tinea loc de pat...chicineta in care singurul obiect colorat era cana rosie de cafea , peretii plini de harti si reproduceri din Durer...si intr-un colt zari oglinda cu rama de argint...singura amintire pe care o purtase cu ea oriunde...

...Se apropie si pentru prima vreme in ultimii ani in care se uitase doar pe fuga...se scufunda in imaginea intoarsa...mirata , ca de o lume necunoscuta, vazu o femeie tanara , cu ochii obositi- dar ochii aia, verdele crud din ei nu-i intorceau imaginea omului batran ce il purta in suflet...ci zborul primaverii de afara- , chipul palid de nesomn , parul navalnic de zbuciumul noptii trecute curgandu-i in inele ...mangaind o clipa o clavicula...ca apoi sa se pravaleasca pe gulerul camasii de matase...Constata surprinsa ca in afara de privire totul era alb si negru...pielea, parul , hainele ei...apoi se amuza...asa-i era si viata...

Dar setea uriasa de viata ce-i usca cerul sufletului o impinse dincolo de oglinda...'Vreau sa traiesc...oare cate clipe am omorat in mine?...'

atunci isi aduse aminte de ochii aceia si de zambetul cald ce-i incalzise si-i colorase si pentru o clipa chipul ..se uita la ceas ...era deja pranzul ...nu-i era foame golul pe care-l simtea nu avea legatura cu foamea ...isi facu un dus ..inghiti ceva repede ,nu putea sa spuna exact ce ...mintea ii era ocupata deja cu ziua de a doua zi ...ziua de maine ..maine avea sa revada acel zambet ...acei ochi ....

trase draperiile si incerca sa adoarma,dar ...era urmarita de ochii aceea ...stranse puternic din ochi ...degeaba ...ochii aceia ...ii vedea din ce in ce mai bine ....verzi,usor migdalati ...gene lungi ....verzi ...ii va intalni maine ...si adormi ...

o durea ,o durea atat de tare .....lacrimile ii curgeau ....se trezi ...sentimentul ramase ,desi nu stia ce visase ...pe bajbaite se duse la bucatarie ...bau un pahar de apa ....isi atinse de frunte paharul rece ...ii ardea fata ...se intoarse ...trase draperia ..isi lipi nasul de geam si privi luna ...si se gandea ...cam cum se gandea la varsta de 7 ani cand se intreba tot cu nasul lipit de geam ...cati copii oare mai stau ca ea cu nasul lipit de geam visand la tatal ...aflat departe si dorind ca iubirea ei sa-l protejeze ...luna il vedea ...oare daca ar pasi ,desculta pe-o raza ar ajunge pe luna,ar putea sa-l vada ? dar daca i-ar transmite iubirea ei pe o raza de luna ..precis ar ajunge la el ....se intoarse in pat ...adormi ....primele raze ale soarelui i se jucau pe fata ...sari sprintena din pat ...zambi soarelui ,nu o facuse de mult ...nu stia ce a visat ...ceva frumos ...si urat daca fu ...acum e atat de bine si placut ....se duse repede in baie ...dusul rapid ...se imbraca cu ceva lejer ...sport ...avea mult de mers ...azi il va cauta pe cel ce-i zambise ...ii era datoare ...

ajunse in parc ...acelasi freamat ,aceeasi bucurie ...copii erau mai ..copii parca mai veseli cu fete imbujorate ...alergau ...doi prichindei s-au lovit de ea,unul cazu ...se apleca repede ...il ridica ..si-l saruta usor pe crestet ....se plimba urmarind zambete ,zborul si ciripitul pasarelelor o ameti ...se aseza ...un pusti blond cu zulufi se opri in fata ei ,cu ochii in lacrimi ...o intreba .." ai vazut-o pe mami a mea? " ...il lua pe genunchi ...ii mangaie parul atat de cret si blond ...ciufulit ...ii privi ochisorii ..ii amintea de cineva ..se ridica cu el in brate ...mergem sa o cautam pe mami ...copilul ii zambi fericit ....vrei inainte o inghetata? ..da zise prichindelul ...se apropie de toneta unde un batranel haios cu nasul rosu ca al unui clovn vindea inghetata...cumpara una cu vanilie si o intinse micutului ...un tipat ascutit ii atrase atentia ..o doamna cu lacrimi pe fata ,cu rimelul intins si amestecat cu lacrimi ...se apropie ...se apleca si stranse prichindelul in brate ,mai sa-l franga ....domnisoara ..nu stiu cum sa-ti multumesc ...am lipsit doar 5 minute ...ea zambi intelegator ...ridica privirea ,langa mama ..era EL ...