Am vazut mai multe topicuri cu intrebarea daca exista dragoste pe net ... Sincer nu exista si daca se intampla sa existe sunt sanse 1 la 1000 sa fie sentimentul reciproc. Mereu unul va pune mai multa dragoste defapt asta e si in viata de zi cu zi nu doar pe net. Au fost exceptii care s`au cunoscut prin intermediul internetului si s`au casatorit insa rareori ...
Povestea aceasta ar putea sa fie poate cea mai ciudata, inexplicabila si totusi s`a intamplat.
Am cunoscut un baiat prin intermediul unui joc online in timp real ... o pierdere de timp, specific ca aveam suficient timp liber in perioada aceea.(PS. nu imi petreceam viata pe net, daca asa se intelege, aveam o viata reala buna, rezultate bune la scoala etc. dar cand aveam timp de calculator mi`l ocupam cu acel joc). Aveam si multi prieteni insa nimic de atat, nimic special. Ne limitam toti la o convorbire strict legata de joc sau poate de viata reala insa prea putine detalii. Dintr`o banalitate la fel de mare precum jocul insusi am cunoscut un baiat si bineinteles nu aveam alte intentii sa vorbesc altceva sau sa ii cer detalii legate de varsta, vorbeam doar ce ne interesa. Dupa ce am terminat ce am avut de vorbit legat de joc am vazut a doua zi inca un mesaj prin care ma intreba si iti place sa joci ... S`a intors si nici in ziua de azi nu inteleg de ce m`a intrebat eu i`am raspuns si recunosc ca am facut discutia mai lunga am auds mai multe subiecte in discutie ... banale si ele insa mi`am dorit sa continui discutia. Ca sa trec mai repede o sa sar peste unele detalii ... Am vorbit apoi mult timp pe mess, el era singurul la momentul acela de pe acel joc cu care vorbeam zi de zi, si in sfarsit am facut schimb de poze, nr de tel etc ... Ajunsesem sa tinem legatura mereu, zilnic ... si nu vedeam nimic special, insa devenea ceva obisnuit ... Simteam ca vad la el ceea ce nu vedeam la altii ... am spus`o si o voi zice: a avut ceva special si inca il mai are. La ce a putut duce toate astea ... la faptul sa incercam sa avem o relatie.( el a fost cel care a zis ca vrea o relatie).Acum stau si ma gandesc de ce oare am acceptat insa era tot ce imi doream la momentul acela. Urmeaza punctul culminant ... am asteptat un an de zile ca sa il pot vedea ... vara urmatoare urma sa il vad ... de ce a trebuit amandoi sa asteptam atat nici eu nush ... insa nimic nu mi`am dorit mai mult decat momentul acela. Si nu a fost teapa ca ne`am intalnit, a fost si foarte frumos, recunosc nu a fost deloc diferit ... a fost foarte bun din toate punctele de vedere, era o persoana educata deci nu m`am intalnit cu oricine de pe net ... Fara sa imi dau seama, am ajuns sa il vad pe el si sa simt ca niciodata nu m`as satura sa fiu cu el ... imi doream atat de mult sa il vad incat cu nimeni nu m`am purtat atat de afectuos cum m`am purtat cu el ... a fost singurul la care i`am aratat cum sunt eu defapt. Au fost cele mai frumoase clipe, simteam ca imi impartaseste sentimentele.
Insa tot ce am povestit acum, am povestit la trecut ... pentru ca asa a fost o data, practic e ceva imposibil sa simt ca iubesc pe cineva pe care l`am vazut o data in viata. Nu am spus ca aveam planuri impreuna ... mi`a promis multe si nu puteam la momentul acela sa nu il cred si nimik nu mi`am dorit mai mult decat sa fie asa cum el a zis.
Insa daca ar fi fost asa nu as mai fi povestit la trecut ... Ne`am despartit pt ca relatia nu mai mergea, simteam ca sunt in plus pentru el uneori si alteori imi zicea ca ma iubeste. Stiam ca era nehotarat ca si cum cineva l`ar presa insa nici acum nush cine, poate parintii sau prietenii ... nush ... Ne`am despartit la aproximativ 5 luni dupa ce ne`am vazut, nu am putut lua decizia eu pt ca mereu am crezut ca este ceva trecator si nu puteam crede ca s`a ajuns aici ... m`am mintit singura si nu voiam sa vad realitatea. Am zis ca ramanem prieteni insa nush ce l`a determinat sa nu ma mai caute, vorbim poate o data sau de doua ori pe luna ...
Nu stiu daca se intelege ceea ce ii in sufletul meu sau din perspectiva pe care o simt eu ... Poate nu am explicat destul de bine sau nu am dat toate detaliile. El are din alt oras, erau cam vreo 250 de km intre noi ... Diferenta de varsta era de 6 ani insa a avut ocazia sa imi dovedeasca ca avea varsta doar pe buletin. Si ca sa inchei in toata povestea aceasta ciudata, eu m`am indragostit de el. Sunt imediat 3 luni de cand ne`am despartit, stiu ca este putin timpul ca sa uit complet insa daca iau in calcul ca nu il vad ar trebui sa imi fie mai usor... dar nu e si asta ma chinuie pe un fel, ca stiu ca a fost o poveste nebuna pe care doar eu am reusit sa o creez pt ca am fost prea visatoare, romantica ... prea buna incat am crezut atatea lucruri ... si prea sincera, in tot acest timp nu am iesit cu nimeni si nu m`a interesat nimeni cat timp am fost cu el ...
Acum imi dau seama ca daca eu am fost in stare sa fiu sincera cu o persoana chiar daca nu o cunosteam de la inceput nu oricine e dispus sa faca ce am facut eu. Mereu m`am gandit sa nu il ranesc si inca si acum ii doresc binele. Tot ce s`a intamplat pe mine m`a adus intr`o stare in care mi`am pierdut increderea in mine, ma simteam folosita, ca un obiect fara valoare ... Imi aduc si acum aminte cum imi zicea ... ca eu sunt prea buna.
Stiu ca timpul vindeca tot insa asta m`a marcat, cum am fost inainte nu o sa mai fiu, nu o sa mai pot avea incredere in alte promisiuni cel putin nu prea curand ... Acum vad lucrurile altfel, nu mai reusesc sa fiu fata naiva care credea in toate povestile de dragoste pe care le`a citit. La momentul acela tot ce am facut era ce imi doream cel mai mult, iar acum nu pot spune ca regret ca am reusit sa fiu foarte fericita, insa in cel mai inalt punct al fericirii exista cea mai adanca prapastie a durerii, iar eu am descoperit asta ...
Am spus de la inceput, nu pot sa o numesc o poveste de dragoste pentru ca ma doare sufletul, putini sunt cei care o sa inteleaga asta, sincer nici eu acum nu inteleg cum am putut sa ii dau atata credibilitate ... Stiam ca viata e dura insa mereu am sperat ca daca eu pot fi buna cu altii pot fi si altii cu mine ... insa nu a fost asa, persoana la care am tinut cel mai mult, fix ea m`a dezamagit enorm ...
E o poveste reala oricat de banala pare, oricat de imatura ar parea, eu nu consider ca i`am facut vreodata un rau doar ca el si`a dat seama de ce simteam pt el si asta a fost un impuls sa se joace cu sentimentele mele ... Nu aveam de unde stii chiar daca cei din jur m`au avertizat eu am continuat sa cred in noi, insa singura nu am reusit sa pastrez o iubire la distanta. Acum recunosc ca inca ma mai doare tot ce s`a intamplat dar stiu ca l`am vazut pt prima si ultima oara.

.Vei vedea ca va trece si asta,vei iubi din nou,si vei stii data viitoare sa alegi mai bine 