frumoase versuri,ousor...si triste
Creatiile userilor - Poezie
Început de bartolomeu, Vin 20 aug 2004 · 1.673 răspunsuri · 173.174 vizualizări
mica_curioasa a scris:Inca nu i-ai spus?Poezia asta i-ai trimis-o?
Nu si nu
Mi-e teama sa ii recunosc
Unei fete ce simt pentru ea
Mai ales ca sunt multe in joc
Si nu i-am mai intalnit de mult privirea.
Mi-e dor de ochii ei verzi
Mi-e dor de vorbele dulci,
Imi lipseste zambetul pur
Ce cand il vad ma face sa murmur.
Oricum nu ii voi spune vreodat'
Ce cred,ce gandesc,ce simt pentru ea
E posibil sa ii pierd candva prietenia
De voi fi impreuna cu ea si odata certat.
Mai bine sa ramana o prietenie adanca
Ce a fost,este si poate va fi.
Editat Dum 19 dec 2010 16:43
ousor a scris:Nu si nuMi-e teama sa ii recunosc
Unei fete ce simt pentru ea
Mai ales ca sunt multe in joc
Si nu i-am mai intalnit de mult privirea.
Mi-e dor de ochii ei verzi
Mi-e dor de vorbele dulci,
Imi lipseste zambetul pur
Ce cand il vad ma face sa murmur.
Oricum nu ii voi spune vreodat'
Ce cred,ce gandesc,ce simt pentru ea
E posibil sa ii pierd candva prietenia
De voi fi impreuna cu ea si odata certat.
Mai bine sa ramana o prietenie adanca
Ce a fost,este si poate va fi.
Ce pacat. Macar arata-i!
Nepasari crunte lovesc misel fiinta
O fii de vina indiferenta sau nestiinta
Raceala dintre suflete apasa
Porneste re-repetat angoasa.
Observam prea calmi probleme
Ne potrivim in nepotriviri supreme.
Totu-i un haos nedefinit
Prietenia cica un infinit.
Nu exista dragoste perfecta
Exista doar rabdarea sfanta,
Nu exista prietenia vesnica
Exista doar o flacara seaca.
Cu sperante inconstient false
Ne spunem sute de soapte duioase,
Iar apoi apare subit nepasarea
Si se raceste gresita iubirea.
Dar ori ce fapta difera prea mult
Norocul variaza demonic
De la grav la angelic,
Totul pana la urma-i un tumult.
O viata cu grele sau cu usoare
Are ca fine aceleasi cuibusoare,
Si dupa nici un creier nu stie
De va fi liniste sau vecinicie.
Editat Lun 20 dec 2010 23:16
Deobicei incerc sa ma mint
Ca nu sunt ceea ce sunt,
Ca pot face minuni
Dar traiesc in minciuni.
Minciuna mi-e imprimata pe chip
E o boala ce ma face sa tip.
Ma mint cel mai mult pe mine,
Fara a vrea te ating si pe tine.
Sunt un demon cu chip poate de inger
As merita sa zac in cel mai aprig ger
Sau in cel mai fierbinte abis
Sau sa raman pierdut intr-un vis.
--------------------------------------------------------------------------------
O alta poveste de Craciun
Afara ninge. Pe coltul de la casa
Luminile sclipesc in dansul lor
Poate oare sa fie mai frumoasa
O oarecare zi de muritor ?
Norii se destrama in fasii
Trotuarele trosnesc de frig si ger
Pe strada lunecand se vad copii
Si miile de fulgi ce cad din cer
Iata fericirea. Se bucura o lume
Vazand atata iarna si-atatea bucurii
Dar nu mai radeti si nu mai faceti glume
Fericirea nu poate scrie poezii
La capatul strazii, o batrana
In zdrente gaurite si mizere
Mergea abia tinand in mana
Niste biscuiti, un suc, si ceva miere
Iata-i Doamne, cina de Craciun
Iata-i porcul fript si iata-i straduinta
Daruieste-i tu, de esti atat de bun
Ceva sa isi mai stearga umilinta
Daruieste-i Doamne un brad, o lumina
Daruieste-i putin din nasterea ta
Caci n-are saraca nici o vina
Ca nu te-ai nascut si pentru ea
La fel sunt multi. Batrani la trup
La suflet schinjuiti si torturati
Pe strazile lumii se invart si se duc
Mereu nicaieri, mereu alungati
Ajunse batrana intr-un timp spre noi
Vazand-o in fata portii am chemat-o
Sa vina-n casa, uitand de nevoi
Sa-i aratam totusi, ca cineva n-a uitat-o
Am invitat-o sa intre la caldura
I-am pus in fata o ceasca de ceai
Dar ea abia de duse ceasca la gura
Si cazu de pe scaun. Si vai
Biata muri chiar in prag de Craciun
Si ingerii au dus-o departe de lume
Si ce-a mai ramas din acel suflet bun
A fost o cruce cenusie si pe ea scris un nume
Dar poate a venit cineva in noaptea urmatoare
Care punandu-si mainile strapunse de piroane
I-a pus batranei pe groapa-o lumanare
A spus o rugaciune si biata muritoare
A plecat din groapa ei de pe pamant
Purtata de viscol, de ger si de vant
Catre nori, catre cer, catre rai
Sa bea in sfarsit o ceasca de ceai
Sau poate, pe strazi, prin gheata, prin nea
Mai bate si azi cu saracia-n mana
Convinsa inca ca lumea e buna
Si chiar de e saraca si-i batrana
Iisus s-a nascut si pentru ea
--------------------------------------------------------------------------------
Vom trai altadata!
Rastoarna-ti Dumnezeule paharul
Goleste-ti Doamne vinul pe pamant
Goleste-ti cupa si-neaca-ne amarul
Si pune-ne doamne, capacul la mormant
Si nu ca ne-au uitat strabunii
In graba lor cosciugele deschise
Ci e din vina noastra. Noi nebunii
Din groapa ne-am sculat crezand in vise
Ne-am ridicat cu bratele-negrite
De atata somn si de atata moarte
Cu chipul calm si tamplele albite
Cu ochii stersi de la atata noapte
Dar am fost izgoniti dintr-o intreaga lume
Suntem cadavre ce am uitat sa putrezim
Tot ce-n semnam e pe cruce un nume
Oameni n-am fost, si nici n-o sa fim
Te rugam, da-ne doamne un alt cimitir
Si pune-ne capacul peste oase
Parfumeaza-ne viermii, si da-ne cu mir
Si spune intregii lumi sa ne lase
Si scrie Doamne, apoi pe o poarta
Ca suntem morti, si-om trai altadata
--------------------------------------------------------------------------------
Ai uitat sa trimiti pe cineva sa ne-nvete
Si ai uitat Doamne sa scrii instructiuni
Cum sa ajungi la batranete
In lumea asta de nebuni !!!
--------------------------------------------------------------------------------
Astept feedback 
cati ani ai?
17
e foarte frumos.
mai scrie.
Eu pot sa zic doar mai scrie.