Creatiile userilor - Poezie

ale noastre

Mi-ai spus de atatea ori ca am sa ma schimb,

De ce-ti era asa de greu sa-mi dai crezare?

Ai constientizat vreodata, ca tu-mi schimbai fiinta,

Ca-mi induce-ai teama si nebunia-n oase?

Dar niciodata nu ai privit in tine... sa vezi...

Incet frica iti zidea fiinta, si neincrederea te-nconjura.

De ce nu mai crezut?

Si acuma imi spui ca ne schimbam, uneori inconstient,

Dar asta ai omis la tine, erai prea speriata...

Poate am gresit eu ca nu ti-am spus,

Poate ai gresit tu, ca pentru mine, ti-ai ignorat fiinta.

Si acuma am ajuns in puncte diferite...dar totusi,

Nu mai vreau sa stau sa judec cine a iubit frumos,

Cine a gresit...!

Acuma am gasit un pui de realitate,

Undeva departe, am sa ma dreg,

Si voi incerca pe viitor sa ma tin aproape de realitate...

Nu mai pot prin iluzii efemer sa ma pierd.

Pe moate rosii, verzi, albastre si lila

Stau pletele mele de culoarea sticlei cu tequilla

Iar daca azi e duminica sau marti nu prea conteaza.......

Atata timp cat parul meu se onduleaza. :)

Pe malul apei stand

Pe ea zambind o vad plecand

Era fata cu ochii duiosi

Si ma gandesc non stop la ea

Dar ea are pe altcineva

Un print chipes si frumos

Sunt nou in domeniu :)) pareri ?

GeorgeTeck a scris:

Pe malul apei stand

Pe ea zambind o vad plecand

Era fata cu ochii duiosi

Si ma gandesc non stop la ea

Dar ea are pe altcineva

Un print chipes si frumos

Sunt nou in domeniu :)) pareri ?

***

S-a intamplat si altora!

***

STR

Azi nu mai stiu ce vreau.

Maine poate voi sti

Si atunci o sa pricep.

O sa pricep ca uneori

Eu sunt de vina ca visez prea mult,

Eu sunt de vina pentru iluziile mele.

Dar cand o sa pricep,

O sa schimb ceva

Si o sa fie bine:

O sa visez mai putin...

Nu stiu daca ii place cuiva poezia asta:D

+ -- infinit

La inceput

ma inaltam

si eu si el.

Crestea spre cer

sarutand raiul

iar eu, apoi,

doar sarutam pamantul

si ma ingropam

cautandu-i radacinile,

sapand cu degetele

pana in iad.

Ma voi inalta

si eu

cand ramurile lui

vor creste in pamant.

Adanc

Peste tot in poiana mare,

Este zarva si mare suparare,

Multi sunt... toti au sosit,

Pentru ca un poet a murit...

Noaptea peste poiana se lasa,

Si luna apare dintr-o crevasa,

Lacrimand necontenit,

Pentru ca un poet a murit...

In lume cumplita agitatie,

Fiinte sterile, cu ingratie,

Rad si glumesc nestingherit,

Pentru ca un poet a murit...

ati putea expune vreo parere?...multumesc!

frumoasa poezie,assomnio:) trista,dar frumoasa

Assomnio a scris:

Peste tot in poiana mare,

Este zarva si mare suparare,

Multi sunt... toti au sosit,

Pentru ca un poet a murit...

Noaptea peste poiana se lasa,

Si luna apare dintr-o crevasa,

Lacrimand necontenit,

Pentru ca un poet a murit...

In lume cumplita agitatie,

Fiinte sterile, cu ingratie,

Rad si glumesc nestingherit,

Pentru ca un poet a murit...

ati putea expune vreo parere?...multumesc!

***

POETUL A MURIT FRUMOS