Praf şi pulbere
îmi picură cu albastru-n inimă
suflete împreunate și dezbinate
îmi picură cu albastru-n inimă
făr’de tăiş făr’de artă făr’deajuns
îmi picură cu albastru-n inimă
tăceri aprinse, metafore în dezbatere
Început de bartolomeu, Vin 20 aug 2004 · 1.673 răspunsuri · 173.174 vizualizări
Praf şi pulbere
îmi picură cu albastru-n inimă
suflete împreunate și dezbinate
îmi picură cu albastru-n inimă
făr’de tăiş făr’de artă făr’deajuns
îmi picură cu albastru-n inimă
tăceri aprinse, metafore în dezbatere
Editat Joi 13 dec 2012 06:12
Letargie hivernală
Ninge liniştit - nimic nu mişcă -
Abia se mai aude o morişcă...
Abia se mai aude câte-un pas
De parcă nimeni nu a mai rămas.
Încet încet oraşul se aprinde...
Aceeaşi izolare mă cuprinde -
Din nou uitat - din nou lipsit de şansă -
Ninsoarea-mi ţine sufletul în transă.
Editat Joi 13 dec 2012 17:52
Tango
O, Tina, frumoasă Tina...
Eşti mai scumpă ca lumina...
Eşti ca ploaia pe o roză -
Parfumul tău e supradoză.
C
Epilog
(varianta finală)
Antiteză
Cu mersul ei de t
Secretul
Dă-mi trupul tău, dă-mi gura ta, dă-mi ochii tăi
Elegie eternă
E noapte pe Păm
Meditaţie
Răm
Anotimpul nemărginirii
Pe c
Capitalism
Ce mai e şi azi iubirea?!
O ai doar dacă ai un job
Dacă munceşti precum un rob
C-aşa vrea toată omenirea.
Ucis de ban ca de-un microb -
C-un cont