Creatiile userilor - Poezie

C

Inexplicabila singuratate

Cautand stingher o umbra de lumina

pe chipul familiar si drag,

ma simt atat de singur, in ruina,

caci zambetul imi pare fals in prag...

Cautand sa dau un inteles iubirii,

tanjind sa ma dedic si sa pasesc

pe calea-ngust-a nemuririi...,

parca-n acelasi punct sfarsesc...

O, timp, ce jalnic esti pe-alocuri!

Cand strangi mormane-ntregi de praf

pe ale prieteniei focuri,

cu tot ce ea aduna-n sac...

Peste-amintiri, ganduri de-odinioara,

se-asterne-al suferintei chip;

zambetul poarta in sine o povara

ce-mi pare-atat de greu sa o ridic...!

"De ce-uri" multe se aglomereaza

in gara-ngusta, pe un inalt peron;

timpul pe toate le sfideaza...,

ramane gandul singur..., monoton...

RUGINIU OBSEDANT

In ruginiu imbrac a gandurilor fata,

cum toamna mandra isi invesmanteaza zarea,

cum pustiirea isi asterne calma calea...

In ruginiu imbrac esenta lor sublima,

tesuta cum paianjenul isi tese-o panza,

asa, ca sangele-n valtoarea spumeganda...

In ruginiu e orizontu,-nsinguratul,

tesut odinioara din calme curcubee,

din stele ce luminau praful pe-alee...

Astăzi ne întâlnim

(anti "Astăzi ne despărţim")

Astăzi cu bucurie ne iubim

Stând la început de anotimp minunat

Astăzi ne întâlnim

Cum s-au întâlnit razele de soare c-un palat.

Totul e plin de viaţă şi de fericire.

Fiecare ne spunem: - Ce dulce e paradisul!...

În inimile noastre o mirfică trăire -

Astăzi înfloreşte din nou paraclisul.

Nu peste mult vei fi lumina din rai

Eu voi fi pământul cu toate faptele bune.

Îţi vei aduce aminte de ziua când mă visai

Şi cele două cuvinte cu dragoste mi le vei spune.

Oamenii vor şti că suntem împreună.

În braţele noastre lumea va prinde viaţă

Ca un paradis cu soare şi cu lună

Plin de câmpuri înflorite cu verdeaţă.

Toţi vor şti că suntem atât de aproape

Şi că ziua, inima mea,

Ca degetele unei muze pe clape

Ia forma luminii nemuritoare dintr-o stea.

Astăzi ne sărutăm şi ne iubim

Stând la început de anotimp minunat...

Astăzi ne întâlnim

Cum s-au întâlnit razele de soare c-un palat.

Nu peste mult tu vei fi sufletul sfânt,

Eu voi fi Soarele veşnic, cuvântul.

Nu peste mult va fi pace pe Pământ...

Nu peste mult va învia Pământul.

Înstrăinare

Cu raze fragede pătrunde-n orizontul sterp soarele,

atingând în trecere fiinţa-mi...

se-ndepărtează apoi brusc,

lăsând ruina să ţipe

c-un glas ucigător de privighetoare rănită...

zăpăceală şi frig e tot

ce rămâne pe banca prăfuită...-

eu, ghemul infim de viaţă,

stau aşa, adunat, micşorat

ca o îndepărtată. stinsă stea...

cu raze fragede pătrunde-n orizontul sterp soarele,

atingând în trecere fiinţa-mi...

Desluşind Eternul

Creaţiune

Din roze ţi-am făcut cununi

Şi din plăpânde frunze - rochii -

Te-am desenat cu trei cărbuni

Şi ţi-am făcut din lacrimi - ochii.

Te-am sărutat şi te-ai trezit

Născută din a Lunii rază

Şi-am fost atât de fericit...

Tu erai tot ce mi-am dorit -

Tu erai îngerul de pază.

08-07-2010

din placheta "In aeternum"

daca tot ma uit in urma

când totul e tăcere

e doar dorul mut

ce ne cuprinde

într-un ritm de ceasornic

stătut

***

nemarginită

bolta de ochi

ce priveşte

nemărginită

inima

ce aşteaptă

nemărginită

lume

ce te află

Silent night

Nu-i niciun ins

CE PARERE AVETI?...

Oraşul