Iti inteleg perfect punctul de vedere dar ce sa faci asta este,oamenii vorbesc despre multe si mai ales copii.Hai ca pe un adult care ar propovadui religie altora poate l-as blama pentru ca este perfect constient de ceea ce face si are o agenda.Dar un copil de 6 ani,ce stie ala despre consecvente si efectul sau daunele pe care le poate aduce atunci cand mentioneaza ceva legat de ideologia lui religioasa? Ce stie el despre implicatiile sociale sau morale pe care le au cuvintele lui ?
Poate ca parinte asa ar trebui sa facem si anume sa le spunem copiilor nostri sa nu umble cu propovaduiala religioasa la scoala,dar cand discutii se ivesc nu din intentie ci pur si simplu din interactie sociala,de asta nu avem cum sa ne ferim.
Uite eu cu sotul am decis sa ne dam copii (cand ii vom avea si cand va fi timpul) la scoala islamica.Unul dintre motive este faptul ca suntem ingrijorati de influentele pe care copii le-ar putea avea intr-o scoala publica.Si daca observi am spus publica nu laica.Daca nu ar exista scoli islamice aici,l-as da la scoala publica si/sau laica si nu as duce grija ca copilul meu va avea influente seculare in acea scoala. Stii la ce duc eu grija? Sa nu cumva sa aiba anturaj prost si sa fie influentat sa ia droguri,sa fumeze,sa bea,sa se implice in activitati extracuriculare criminate si chestii din astea mondene.Deasemenea la scolile islamice printre altele se preda si limba araba la nivel literar.Si asta este un motiv.
De aceea o scoala islamica este decizia noastra,nu pentru a-mi proteja copilul vezi doamne de teoria evolutiei sau ideologie ateista. De asa ceva nu il pot izola vreodata si nici nu as dori. Daca copilul meu va fi musulman vreau sa fie pentru ca crede in acesta religie din toata inima si face sens pentru el nu pentru ca altceva nu stie.Dimpotriva eu il voi expune la alte ideologii si dogme religioase ca sa inteleaga de noi credem ce credem si care sunt diferentele.La urma urmei alegerea in viata o va face el.Si as fi mai impacata sa stiu ca copilul meu crede in ceva cu convingere pentru ca face sens in mintea lui si intelege de ce crede,decat sa stiu ca crede pentru ca ideologia respectiva a fost singura la care a fost expus si a fost izolat de tot altceva.
Crezi ca-i voi interzice mamei mele (bunicii lui) sa vorbeasca cu el despre crestinism sau voi vedea negru in fata ochilor daca intr-o zi va avea prieteni ateisti care-i vor spune ca Dumnezeu nu exista?
Nu.Voi discuta cu el despre toate aceste lucruri.
Atat timp cat in scoala respectiva discutii pe teme religioase nu fac parte din curiculum,nu vad rostul a ne ambala pentru faptul ca pur in simplu copii vorbesc vrute si nevrute intre ei. Atat timp cat nu exista legi care sa interzica tuturor exprimarea libera a gandurilor si ideilor trebuie sa acceptam status quo si sa realizam ca sunt alte lucruri in viata care sunt tragice si strigatoare la cer,nicidecum schimbul de ideologii.
Singura instanta in care as reactiona negativ ar fi daca voi afla ca copilul meu este marginalizat sau ridiculizat in baza ideologiei lui (daca va avea vreuna si care o va avea) sau daca va fi hartuit sa se lepede de ea.Dar nu din cauza unor discutii purtate in vant fara vreo noima sau agenda ascunsa.
care nu putea astepta sa ajunga acasa pt rugaciunea de la ora X (ca ei au mai multe/ zi la ore fixe) asa ca exemplul meu este valabil, daca ora de rugaciune se nimereste o operatie, nici un doctor (normal la cap) nu se va opri din operatie pt a se ruga. De ce ar trebui ca o scoala sa-si schimbe principiile numai pt ca un elev/ grup de elevi tine neaparat sa se roage la o ora anume. Este reversul medaliei la povestea Amarenei... toti ati sarit spunand ca minoritatea trebuie sa se supuna... ete ca nu-i asa, minoritatea face ceva pe majoritate....
