Început de miracovdicov, Mar 27 oct 2009 · 500 răspunsuri · 54.621 vizualizări
Naeema a scris:Asta ar fi o logica foarte buna.Unde am incapea toti daca doar ne nastem si nimeni nu moare? Si se mai pune si problema resurselor
Teoretic la inceput au fost doi oameni pe tot pamantul. Acum sunt miliarde. De ce? Nimeni nu vrea sa mai plece de aici, doar cate un suflet la o suta de ani si poate nici atunci.
Nu-mi pare rau ca voi muri.
Nu mi-e frica de moarte.
Depinde mult de momentul cand voi muri!
Cand incerc sa ma imaginez in ipostaza asta,ma simt apasata de durerea pe care ar resimti-o familia si prietenii mei.Dar in special familia!Sper sa traiesc cat mai mult,impreuna cu ei,pentru ei!Desi...cu ce se intampla in ultimul timp-schimbul climatic,razboaie..etc...cine stie?Tocmai de aceea,pentru ca viata poate fi atat de scurta,fac posibilul in fiecare zi sa ii dau un sens frumos.Pentru ca in cazul in care m-as "duce" inainte de vreme,dragii mei sa ma aiba macar in amintire ca pe o mangaiere. 
Mirada-Dicovici a scris:Va pare rau ca veti muri ?!
Uite Mirada, tu vroiai sa sti ce este dincolo de moarte:
http://adevarsiconstiinta.wordpress.com/20...ncolo-de-viata/
nightwish a scris:Ce sigur esti pe tine.Nu cred ca in subiectul asta este vorba despre curaj, ci de intelegere.
Cu cat intelegi ca esti aici pentru un timp limitat in care trebuie sa faci ceva, o sa fie mult mai usor.
Nu, nu imi pare rau.
Nu iti doresc sa te afli in fata mortii.Dar daca intrebi pe unul care a privit-o in fata, o sa-ti spuna ca i-a fost frica.Si ii este frica de fiecare data ,doar ca se obisnuieste cu frica la un moment dat.Curaj iti trebuie sa iti porti frica cu demnitate.
Asa este, timpul ne este limitat si trebuie sa avem grija ce facem cu el.Pacat ca ne dam seama de asta ,de regula atunci cand timpul nu mai poate cuprinde toate visele noastre.Fericiti cei ce nu se plang de putinatatea timpului si parca imi vine sa zic un Amin.
Nu ma inspaimanta moartea ci preludiul mortii , daca este o trecere in nefiinta fara durere fizica sunt pregatita desi ..ceva regrete tot asi avea ....iubesc viata si tot ce-mi ofera ea.
Mirada-Dicovici a scris:Va pare rau ca veti muri ?!
Normal ca-mi pare rau ca voi muri candva ! :P
INSA deoarece nu eu am cerut sa intru in existenta, tot asa, nu eu am dictat sfarsitul, ASA CA ma cam doare in SPITz de rahatu' asta de existenta, DESI sper sa se gaseasca o SOLUTIE intre timp, poate legarea creierului la calculator si downloadarea mintii noastre pe un suport NE-putrescibil si etern !!!
DACA nu va fi sa fie, ... oricum nu voi fi nici primul si nici ultimul, ma consolez cu acest gand SI dai cu viata inainte, cele bune sa-se adune, cele rele sa se spele.
POATE la scara infoinitului suntem duplicati in "n" realitati si "scapam", ori poate ca-n "Titanic-filmu'" in momentul mortii ne vom naste din nou la infinit in acel;asi an, in aceeasi lume ca mai inainte, ca un film care se deruleaza cap-coada si coada-cap, la INFINIT, ori poate intr-o lume putin modificata, o lume mai buna.
ps: SAPIENS INVICTUS !
Naeema a scris:Asta ar fi o logica foarte buna.Unde am incapea toti daca doar ne nastem si nimeni nu moare? Si se mai pune si problema resurselor :)
Ai calatorit vreodata din propriul oras sa vezi cata pustietate nelocuita exista in Rom^nia si nu numai ?!
Eu am vazut campuri imense nelocuite, tari intregiu aproape goale, nu stiu de unde ideea cu suprapopularea, ... suntem extrem de departe de suprapopulare, la mii si milioane de ani in urma acesteia ! :D
Kether a scris:Teoretic la inceput au fost doi oameni pe tot pamantul. Acum sunt miliarde. De ce? Nimeni nu vrea sa mai plece de aici, doar cate un suflet la o suta de ani si poate nici atunci.
Tu crezi ca aici e ca-n gara, vi cand doresti si pleci cand vrei ?! :)
Cei care mor sunt norocosi pentru ca s-au nascut.
Nu, deloc. Nici macar nu imi amintesc momentul cand constienta mortii s-a facut simtita.In plus, oamenii in general nu se gandesc la asta, nu se gandesc ca imbatranesc, ca se schimba. Ar fi dureros mai ales cand te consideri in perioada "de glorie". Desi fiecare an din viata are gloria lui...........
Daca nu ar fi moartea cum as putea pretui ce traiesc, ce ma inconjoara, mancarea preferata, locurile pe care le vizitez?Ah, nu, sunt sigura ca as obosi intr-o zi.
Important este pentru fiecare ce isi imagineaza ca exista sau nu dincolo de moarte. Pentru cei care nu au credinta, trebuie sa fie intr-adevar foarte trist..........
Cyber-sapiens a scris:Tu crezi ca aici e ca-n gara, vi cand doresti si pleci cand vrei ?!
Nu cred ca e ca in gara. Desi se poate spune ca este un fel nod de legatura pentru alte lumi, chiar si aceasta lume. Este o treapta. O scoala care trebuie absolvita cu nota 10. Aceasta viata nu este nici prima nici ultima. Pacat ca nu vrem sa vedem si alte dimensiuni si ne-am blocat in aceasta realitate, in aceasta lume. Absolutul este infinit asteptand sa fie explorat. Frica implementata de tot felul de ego-uri , care nu-si doresc disparitia, ne tine ferecati in aceasta trista realitate, in aceasta maya. Acea legiune de egouri ne tine prizonieri aici , sorbind cu lacomie din propria noastra lumina divina. Fara aceasta hrana, acea legiune de diavoli care ne-a inrobit, ar disparea definitiv din Absolut.