Ce vad muribunzii?

Gargaritamica a scris:

''in timpul hipnozei, pe langa faptul ca vorbesc altfel, acceseaza anumite informatii din domenii necunoscute in viata curenta.''

Preotii mari iti vor spune ce este hipnoza si de unde este aceasta cunostiinta...pe cand stiinta, nu iti poate spune mai multe, decat ca este HIPNOZA. Atat trebuie sa stii, nimic mai mult. In legatura cu ''adancul sufletului'' si faptul ca nu te lasa impace sa crezi ce te indeamna altii, aceea unii numesc, constiinta. Ceea ce este constiinta nimeni nu poate dovedi.Ce este constiinta?

Constiinta este un mister pentru stiinta moderna, ea nu a fost niciodata definita in mod deplin de catre oamenii de stiinta, decat in termeni confuzi si neadecvati, natura ei nefiind descoperita sau inteleasa din punct de vedere stiintific intrucat nu poate fi explicata.

Unii au confundat constiinta cu procesele mentale, insa mintea si constiinta sunt notiuni diferite. Constiinta nu este legata (nici) de inteligenta, intrucat exista inteligenta artificiala ce poate functiona fara constiinta.

Explicarea constiintei este considerata de multi oameni de stiinta drept ultima frontiera a stiintei, si inca este o problema in dezbatere. Ea nu poate fi masurata, intrucat nu exista unitati de masura pentru studierea ei, si prin urmare nu poate fi studiata. Nici macar mecanica cuantica nu a putut rezolva misterul constiintei.

Termenul de constiinta a fost definit doar ca un continut abstract al mintii, ce include fenomene psihice si sensoriale. In general, se considera a fi o parte a psihicului mental, alcatuit din inconstient si subconstient, dar cam atat e ceea ce s-a putut concluziona din punct de vedere stiintific.

Dupa cum se stie, constiinta este aceea care ne mustra atunci cand facem un lucru condamnabil, si ne face sa ne simtim vinovati. La fel, atunci cand facem o un lucru bun, o fapta buna simtim o bucurie si o multumire sufleteasca.

Sunt atei care explica aparitia mustrarii constiintei, in cazul unor fapte reprobabile, datorita regulilor morale sadite in copilarie, a caror incalcare creeaza o stare de remuscare. O alta explicatie pe care o aduc, ar fi punerea in locul persoanei caruia i-ai facut un rau sau o nedreptate. Insa chiar faptul ca sentimenul de vinovatie apare (si persista), indiferent ca este urmarea incalcarii unor reguli invatate sau inscrise in sufletul nostru, demonstreaza faptul ca omul dispune de ceea ce numim constiinta.

Constiinta este glasul lui Dumnezeu in om adica Ingerul primit de la Dumnezeu care, dupa infaptuirea unui rau, il mustra, este acea ''intuitie'' care ne spune ca ceea ce facem este bine sau rau. Este acea ''intuitie'' care ateii nu o au.

Exista situatii in care glasul constiintei il chinuie atat de tare pe cel care a facut o faradelege incat, oricat ar vrea sa ignore aceasta, ajunge in starea in care sa nu mai poata manca, nu mai poate dormi bine, isi pierde starea de pace si liniste interioara, devine abatut si uneori poate ajunge la deznadejde (chiar sinucidere).

Remuscarea care apare dupa ce facem un lucru rau, este practic manifestarea constiintei care ne mustra. Constiinta este mereu treaza, glasul ei nu poate fi acoperit, oricat am incerca sa ne amagim sau sa ne mintim pe noi insine, nu putem fugi de vocea ei. Iar fara constiinta nu poate exista nici dreptate. Constiinta nu este un reflex al materiei, nu are nimic de-a face cu materia, ea apartine de o cu totul alta dimensiune decat cea materiala, una nevazuta care este cea a sufletului.

Gargaritamica a scris:

Interesant de citit, multumesc. Imi place sa cred ca nu exista Iadul, dar nimic din ce citim, nu ne face rau!

O zi frumoasa!

Cu placere. Daca iti place sa citesti, chiar eu am deschis un subiect asemanator de ceva vreme. Ai putea citi si esti libera sa iti dai si cu parerea daca vrei. Cu siguranta nu iti va face rau si poate remarci ceva de acolo cu vreo intamplare din viata ta, cine stie. :)

https://www.roportal.ro/discutii/topic/114755-daca-v-ati-luptat-cu-diavolul/

Gaslight a scris:

N-ar fi oare mai simplu sa acceptam ca vom deveni oale si ulcele pentru generatiile viitoare?

Tocmai teama de chinurila iadului ii aduce pe oameni la biserica si-i face usor de manipulat. Ce gindesti vazind aceasta fotografie?

Intotdeauna calea cea rea va fi mai usoara decat cea buna. Dumnezeu spune ca barbatul sa munceasca. Dar e mai usor la furat. E mai usor sa treci pe strada langa un muritor de foame si sa te prefaci ca nu il vezi, decat sa scoti portofelul si sa ii dai ceva sa isi ia o paine dupa cum ne invata preotul la biserica ''faceti milostenie''. Dar de unde sa stim noi deastea daca mergem la bar, acolo nu se fac milostenii. E mai usor sa renunti la a face o fapta buna, e mai relaxant stiu si asta fac ateii. Sunt mai relaxati. E mai usor sa faci ce iti place tie decat sa pui frana. In ce priveste fotografia, este exact ce ti-am spus mai sus, poti vedea partea cea plina a paharului sau cea goala. In cazul fotografie e exact la fel. Fiecare cat poate... :)

Si tu crezi ca poti mai mult decit altii? Da' fii sincer, te rog.

Kostyrapper a scris:

Preotii mari iti vor spune ce este hipnoza si de unde este aceasta cunostiinta...pe cand stiinta, nu iti poate spune mai multe, decat ca este HIPNOZA. Atat trebuie sa stii, nimic mai mult. In legatura cu ''adancul sufletului'' si faptul ca nu te lasa impace sa crezi ce te indeamna altii, aceea unii numesc, constiinta. Ceea ce este constiinta nimeni nu poate dovedi.Ce este constiinta?

Scuze, dar nu prea asociez eu constiinta cu hipnoza.

Inteleg ce vrei tu sa  spui, insa sincer nu vad legatura.

Gaslight a scris:

Si tu crezi ca poti mai mult decit altii? Da' fii sincer, te rog.

da, dar si altii decat mine. Dar nu e nimic. Luptam. Eu cel putin si lumea care ma cunoaste, suntem de aceeasi parere ca m-am schimbat foarte mult in ultimii ani. Istoria mea nu e chiar buna. Am facut cam orice la ce te-ai putea tu gandi in afara de crima si trafic de prafuri, in rest nu am zis NU la nimic. Inca ma mai poti gasi pe google in diferite nelegiuiri... politia judetelor Arad si Timisoara le este cunoscut numele meu...deci, spre deosebire de altii care nu pun frana si nu mai pun frana nici pe viitor, sunt mai bun decat ei pentru ce am facut si faptul ca am lasat in urma tot. La mine nu conta ce fac, banii sa iese si femei la greu si tot felul de combinatii...dar am lasat totul la o parte pentru ceva, ce altii nu inteleg si nu au cum. Dar mai sunt si altii mai buni ca mine, de exemplu care nu au nici macar trecutul care il am eu. Logic, sunt mai buni. Bravo lor. Tot respectul. :)

Gargaritamica a scris:

Scuze, dar nu prea asociez eu constiinta cu hipnoza.

Inteleg ce vrei tu sa  spui, insa sincer nu vad legatura.

Pai eu nu le-am legat una de alta, din contra sunt doua extreme. HIPNOZA. Atat trebuie sa stii, nimic mai mult. STOP In legatura cu ''adancul sufletului'' ----------      ai dreptate sa nu vezi vreo legatura intre ele

Gaslight a scris:

N-ar fi oare mai simplu sa acceptam ca vom deveni oale si ulcele pentru generatiile viitoare?

Tocmai teama de chinurila iadului ii aduce pe oameni la biserica si-i face usor de manipulat. Ce gindesti vazind aceasta fotografie?

Cât privește transcendenta, și viitorul s-a sfârșit deja, iar trecutul exista intr-un prezent continuu, deci practic indiferent de timp și de univers toți suntem vii dar și morți în același timp dar în repere cronologice diferite.

De pare că existența este că o roata cuantic discutând, dar poate exista și o existența transcedentala eterică și spațială foarte scurta sau infinită, inca nu putem spune exact.

Ceea ce pot spune exact este ca n-am inteles nimic :)

Parca am inteles ceva, dar nu ne ajuta la nimic si nu are nici o treaba cu scopul nostru aici pe pamant...

Salutare.....ma intreb cat poate rezista un muribund care nu mai mananca, el avand ciroza hepatica declansata de un cancer(nu stiu daca m-am exprimat cum treubuie)? Am ajuns la concluzia ca nici nu mai conteaza de cate zile nu mananci, si ar legatura stric cu momentul in care ei considera ca trebuie sa plece.

Nu am mai povestit ce s-a intamplat, bunicul nostru inca se chinuie, astazi fiind  13-a zi de cand nu mananca si sta imobilizat la pat. De dimineaza mi-a spus ca nu stie ce sa faca, si l-am intrebat de ce?, mi-a spus ca a luat foc casa (initial m-am gandit ca delireaza, pentru ca in tineretea lui a locuit intr-o casa care intradevar a luat foc), am ezitat sa-l intreb, dar totusi l-am intrebat: Care casa?, si mi-a spus : Casa asta (cea in care sta).

Ieri ne-a spus ca o asteapta pe mama lui sa vina sa-l ia, si ca i-a promis ca vine. Intr-o alta zi ne-a spus ca asteapta Ingerii, care la fel, trebuie sa vina sa-l ia.

Aseara mi-a spus ca este frumos, si l-am intrebat in gluma : Asa , dar pana acum nu erai, ca tu ai fost mereu frumos, si mi-a spus: Eram, dar nu ma vedea lumea.

Acum stiu ca exista posibilitatea ca multa lume sa creada ca prea dau importanta fiecarei replici, insa chiar am ajunsa sa cred ca nu spune nimic la voia intamplarii. Are un stil de a se comporta, foarte bine stabilit, merg la el, si pot sa-i pun 30 de intrebari, si nici macar nu clipeste, nu ma aude, nu-i atrag atentia sub nici-o forma, daca la a 31-a intrebare, considera ca merit un raspuns, imi raspunde. Si simt asta, Niciodata nu ne raspunde la intrebarile de genu :" Mai vezi pe cineva?; Te-ai mai plimbat pe undeva...etc" . De fiecare data cand ne spune ceva legat de plecarea lui sau de vizitele pe care le primeste.....se intampla in momentele in care el singur incepe discutia, fara sa-l intrebe nimeni. Este uimitor.

In ultimele zile, evit sa-l mai intreb ceva, eviz sa ma minunez cand imi spune unde pleaca sau cine il viziteaza, ii raspund ca si cand totul este normal. Stau mai putin langa el, pentru ca multa lume ne spune ca asta-i motivul pentru care nu poate sa se detaseze si pleca. Cat stau langa el, incerc sa vb cat mai putin, si sa ma rog pentru sufletul lui cat mai mult, fara sa ma fac auzita. De cand am inceput asta, am observat ceva la el, ciudat. Ma duc langa el, si singur ma ia de mana si parca-mi cere ....parca-mi cere sa ma rog pentru el (in general ma rog asa cum stiu eu, si-i mai spun Tatal Nostru), este foarte ciudat...in sinea mea stiu ca e posibil doar sa-mi inchipui eu ca el si simte...in fine.

Cata suferinta si de ce trebuie oare sa se chinuie atat ? 

A spune Tatal Nostru, este foarte simplu, dar pentru cei care chiar au nevoie si ii ajuta indiferent daca ei te aud sau nu. Deoarece nu stim cum vede el ca il ajuta prezenta ta, te prinde de mana ca a facut legatura in mintea lui ca atunci cand vi tu, altcineva pleaca, probabil nu stie el de ce anume, dar pentru el e cert un singur lucru, cand vi tu ceva se intampla. Nu stie el cum si de ce, dar vede ca se intampla, uimitor este faptul ca el simte rugaciunile tale, intr-un fel sau altul in care nu stim cu exactitate, dar ceea ce stim cu exactitate, Tatal Nostru are efect, ceea ce inseamna ca El ne aude. Vezi tu chestii ca astea ne intarsesc credinta putin cate putin. Numai cine nu trece prin nimic nu descopera ceea ce descoperi tu. Langa el vin si spirite bune si rele, el simte care sunt rele si in momentul in care tu te rogi pentru el, acele spirite rele sunt obligate sa se indeparteze de el fara drept de replica. Daca poti si vrea sa iti raspunda, intreaba-l, ce se intampla cand vi tu langa el? Cine pleaca si cine ramane? Vei face diferenta intre doua categorii de spirite de la o extrema la alta si probabil vei afla cine i se arata din partea lui Dumnezeu si cine se arata din partea celuilalt. De acum roaga-te in continuare de fiecare data cand esti in preajma lui. Daca reusesti sa scoti cumva informatia asta de la el, daca poate si vrea sa iti spuna, iti va intari credinta in Dumnezeu. Desi stiu ca in sinea ta tu simti prezenta lui deja, fapt pentru care te-ai gandit sa te rogi pentru sufletul lui si ai observat un detaliu care pentru altii nu inseamna nimic, adica faptul ca te prinde de mana de cand ai inceput sa spui Tatal Nostru in gand, ceea ce numai tu stii, dar are efect. Ce vede cu exactitate numai el stie. Incearca sa afli de la el, ce se intampla cand apari tu si daca poti sa il intrebi de cand se intampla asta, poate faci si legatura cu momentul de cand ai inceput tu sa te rogi. La intrebarea ta, cat mai dureaza, cred ca depinde de natura si stadiul in care e el. Faptul ca nu mananca, incearca sa aflii daca cineva l-a indemnat sa faca asta...cineva care pleaca atunci cand apari tu..sau..oricum ar trebui sa lupte sa reziste atat cat poate si sa manance, daca poate.

El nu manca nici inainte de aceste13 zile, ca sa-ti explic cum erau mesele lui.....mesteca juma de ora la un dumicat pana inghitea, si mai mult de 2-3 gurite nu putea. Nu-i era pofta sau foame de mult timp. De cand este la pat, niciodata nu a cerut de mancare, si niciodata nu l-am intrebat, sa-ti explic de ce. Ciroza asta hepatica, pe langa faptul ca profuce si stocheaza acel lichid, inteleg ca dezvolte niste varice, in stomac, pe esofag...si nu mai stiu unde ( chiar nu ma pricep sa explic mai bine), din a 3-a zi maxim, el a facut o hemoragie ( asa ne-au spus medici), si toate scaunele lui, de atunci au constat in "sange degetat" ( expresie imprumutata tot de la medici) , am inteles ca daca el mananca, exista riscul sa se produca o alta hemoragie ce ar putea sa-l faca sa elimine alt sange dar prin voma.....un alt chin. Asta i motivul pentru care nu insistam cu mancarea, mai ales ca si daca mananca, asta nu inseamna ca se mai face bine.

In ceea ce priveste intrebarea cu ce se intampla cand ma rog pentru el, o sa incerc, insa de fiecare data cand el spune ceva, o face tocmai in momentele in care nu-l intrebam nimic, si din potriva, de fiecare data cand incerc sa-l mai intreb cate ceva, fix atunci nu-mi raspunde.

Din cauza asta m-am si hotarat ca atunci cand stau langa el, sa ma rog pt el si atat.