Nu mai suport

si tot incerc sa-mi gasesc tot felul de activitati ca sa nu gandesc

si ma tot hlizesc inclusiv pe forumul asta

dar inauntru ...

imi vine sa inchid radio sa nu aud stiri negre, sa alung oamenii imbracati in doliu de pe strazi, sa pocnesc pe oricine vorbeste despre lucruri rele

sa ma dau cu capul pe pereti

ce ciudat cum credeam ca ma cunosc destul de bine, credeam ca deja am primit raspunsul la rugaciunea Otiliei, si ma surprind pe mine cu reactiile astea si nu mai suport

Chikitina a scris:

De exp.,

nici nu vreau sa-mi imaginez ce tre sa fie in sufletu tau si ce vinovata tre sa te simti pentru cuvintele alea.

dar e mai degraba o premonitie......crede-ma.

gandeste-te ca.......nu mai traieste sa vada si sa simta tot ce ne chinuie pe noi acuma.

nu e autoamagire....e simple reality.

Cainele moare de drum lung si prostul de grija altuia.

Diela a scris:

cum se poate face fata la realitatea asta absurda si neagra?

Totul sta in cum vezi TU realitatea, nu in cum este realitatea efectiv. Realitatea e plina de drame dar este plina si de frumos. Cum o percepi depinde de tine. Vezi frumosul, realitatea este frumoasa. Vezi uratul, realitatea este urata.

Tu suferi, dar suferinta nu este in realitate ci in tine. Realitatea este un stimul, uneori un stimul dureros, dar suferinta este optionala pentru ca ea este creata de tine, nu de realitate.

Diela a scris:

si tot incerc sa-mi gasesc tot felul de activitati ca sa nu gandesc

si ma tot hlizesc inclusiv pe forumul asta

dar inauntru ...

imi vine sa inchid radio sa nu aud stiri negre, sa alung oamenii imbracati in doliu de pe strazi, sa pocnesc pe oricine vorbeste despre lucruri rele

sa ma dau cu capul pe pereti

ce ciudat cum credeam ca ma cunosc destul de bine, credeam ca deja am primit raspunsul la rugaciunea Otiliei, si ma surprind pe mine cu reactiile astea si nu mai suport

Viata e ca o gara...depinde pe ce peron astepti,ca sa prinzi un tren ori altul...nu mai sta pe peronul ala...avem cu totii filtre,prin care percepem realitatea...unii vad doar flori si soare,altii doar nenorociri...depinde si unde te uiti.

Dingo25 a scris:

Cainele moare de drum lung si prostul de grija altuia.

hai ca-mi place raspunsul tau. stii de ce? ca ma infurie de-a dreptul si ma face sa uit de supararea mea! asa ti-as da un upercut!

Cavalerul_Jedi a scris:

Totul sta in cum vezi TU realitatea, nu in cum este realitatea efectiv. Realitatea e plina de drame dar este plina si de frumos. Cum o percepi depinde de tine. Vezi frumosul, realitatea este frumoasa. Vezi uratul, realitatea este urata.

Tu suferi, dar suferinta nu este in realitate ci in tine. Realitatea este un stimul, uneori un stimul dureros, dar suferinta este optionala pentru ca ea este creata de tine, nu de realitate.

crede-ma ca un mormant e o realitate cat se poate de efectiva si de necreata de mine

Diela a scris:

crede-ma ca un mormant e o realitate cat se poate de efectiva si de necreata de mine

Cum spuneam, realitatea este un stimul, suferinta este creata de tine.

Mormantul este un stimul, cum alegi sa-l privesti depinde de tine. Sensul pe care moartea respectiva il are pentru tine... este creat de tine SAU, este acceptat din exterior dar, chiar si in cazul acesta, responsabilitatea pentru cum te simti tot la tine este.

da, ai tu dreptate

eu acuma as vrea sa nu mai aud sau sa vad nimic legat de boala, moarte, ...

si problema e ca parca acuma ma izbesc in fata numai chestii din astea

si sa aud la stiri ca se comemoreaza x ani de la moartea lui Elvis sau a mai stiu eu cui, ma scoate din minti

nu mai vreau sa aud

Diela a scris:

da, ai tu dreptate

eu acuma as vrea sa nu mai aud sau sa vad nimic legat de boala, moarte, ...

si problema e ca parca acuma ma izbesc in fata numai chestii din astea

O problema o invingi nu fugind de ea ci infruntand-o si trecand prin ea. Iti spun asta si din propria experienta... 8)

Lectia este prezentata pana o inveti.

Poate te ajuta sa citesti articolul asta:

http://damoc.ro/2009/08/o-despartire/