vineri, 16 dec: THE BEYOND - Tunguska
Arta zgomotelor
L'arte dei rumori, L'art des bruits, The Art of Noises, dupa cum va suna mai bine, nu va infricosati, n-are absolut nici o legatura cu formatia vocal-instrumentala, Art of Noise, reprezinta un manifest futurist semnat de Luigi Russolo si dedicat amicului sau, un compozitor talentat, de asemenea adept al futurismului, Francesco Balilla Pratella. Dar pana sa ajungem la Arta zgomotelor, pentru a evita aglomeratia la intrare si haosul in expuneri, este firesc si de bun simt sa localizam participantii la expozeu, in spatiu, timp, ocupatie si eventual pasiuni.
Luigi Russolo, nascut in 1885, din Italia, intr-o familie de artisti, nu s-a grabit sa urmeze conservatorul, ca fratii lui, ci a inclinat spre pictura. Pe la 24 de ani ia contact cu miscarea futurista, moment in care incepe sa-si croseteze o multime de relatii in randul membrilor curentului . In perioada lui poantilista (acel procedeu uzitat in pictura ce presupune sa incepi cu pata de culoare, pentru ca mai apoi sa avansezi la puncte si liniute) fiind puternic influentat de Gaetano Previati si Umberto Boccioni.
In urmatorul an, baiatu' n-a prea pierdut vremea, dupa ce-l intalneste pe insusi fondatorul miscarii, Filippo Tommaso Marinetti, Russolo isi lasa semnatura pe manifestele futuriste, manifeste care functionau in cam toate domeniile artistice, literatura, arhitectura, sculptura, pictura, muzica, dans, teatru. Miscarea a rezistat pana cand Mussolini a obtinut suficienta putere incat sa-i reduca la tacere, dar asta deja ar putea face obiectul altei chestiuni.
Cultivat pe mai multe dimensiuni artistice, Russolo a trecut, din sfera picturii, la sunete, prin poezie. A dorit o revolutie in muzica, a vrut sa faca pentru sunete cam ce facea Tommaso Marinetti pentru poezie cu parole in liberta. (poezia devenea un colaj de substantive, o serie neintrerupta de imagini inedite)
In 1913 se intampla primul concert de Muzica Futurista, oferit de Marinetti si Russolo. Aranjamentele n-au decurs prea fericit, dezbaterile pro si contra s-au aprins, concertul terminandu-se cu o bataie crunta intre muzicieni si, ceea ce ar fi trebuit sa fie, auditoriu. Dar cum orice sut in dos este un pas inainte, ca urmare a confruntarii s-a nascut manifestul, precum si ideea de o arta noua. Tot atunci, Russolo isi scotea in lume primele sale instrumente.
El credea cu tarie ca zgomotul era sunetul pentru muzica noului secol, muzica moderna, si asta era fundamentul pe care-si sprijinea manifestul din 1913, L'arte dei rumori. In manifestul sau, Russolo propunea ca arta zgomotelor sa sparga structura sunetelor pure si conventionale. Paradoxal, poate, cauta perspectiva prin prisma exploatarii primitivului, incercand o intoarcere la radacinile sunetelor, redescoperirea lor in instrumentele moderne, si de asemenea, militand pentru folosirea sunetelor din natura (vant, apa, sunete produse de animale), a sunetelor mediului urban dezvoltat, tehnologizat, modern si a tuturor zgomotelor obtinute cu ajutorul corzilor vocale, exclus cantat sau vorbit. Desi omul nu avea practic nici un minim de pregatire atestata intr- ale acusticii, percutiei, muzicii sau tehnicii instrumentelor, fiind doar un amator entuziast, s-a apucat sa oranduiasca frumos sunetele din mediul inconjurator pe categorii si chiar sa construiasca instrumente. In manifestul sau, Russolo scria despre sase familii de zgomote pe care avea sa le dezvolte si aprofundeze cu ceea ce numea el, Orchestra Futurista. Aceasta categorisire cuprindea zgomotele fundamentale precum si asocieri si combinatii ale acestora. Russolo scria ca miscarile ritmice ale unui zgomot sunt infinite.
In intreprinderea lui artistica de a aduce zgomotele in muzica si muzica in zgomote, Russolo nu a fost tocmai singur, ci ajutat de un alt coleg pictor, Ugo Piatti. Impreuna au inceput sa experimenteze aplicarea unor tratamente ciudate pe varii instrumente, ca de exemplu inmuierea membranelor care formeaza tobele, in diverse substante chimice, pana la obtinerea unui rezultat satisfacator. Si cum asta era deja munca lejera, s-au apucat sa se auto-instruiasca in scopul realizarii instrumentelor. Primul instrument, construit anume pentru a intona zgomote, a fost botezat