Anxietate

estpoint a scris:

iosofat ...Eu as accepta o situatie in care ai veni si tu cu o mica solutie pentru cei care sunt deja in soc ....pai daca aia citesc asta ...se duc naiba .............

Eu stiu ce e situatia d emaxim in anxietate si atunci ai nevoie de explicatii usor de inteles , etc , nu de teoria matematica a anxietatii ....

Hai sa vb mai pe intelesul nostru ...nu ca am fi chiar inculti ....

Nu se deduce din ce spun ce ar trebui sa facem noi toti?

Cum poti invinge răul daca nu-l cunosti?

Daca ti-a spus psiholoaga ta omisiunile care le fac eu, spune-ne si noua care sunt ca sa invete fiecare (si eu), ca doar pentru asta postam fiecare aici, sa facem schimb de informatie.

Cat despre solutii sa sti ca sunt foarte dure. Ele duc mai totdeauna la despartiri/divort (cand terapia de cuplu e inutila din start), reorientare profesionala, renuntarea la vechile prietenii cu oameni non-OK (adica iesirea prizonierului din cusca unde-i place sa zaca cu detinutii asemenea lui si cel mai greu sa nu revina in cusca din nostalgie), prietenii noi cu oameni OK, copiii sunt o datorie (nu o piatra de gatul mamei sau taticului) si vor fi altfel vazuti ca pana acum, etc., ruperea dependentelor e prima masura care o i-a terapeutul impreuna cu clientul sau. Asta doare cel mai tare. Ruperea dependentelor si nu totdeauna reuseste.

Terapia nu inseamna sa faci chat cu terapeutul, inseamna sa iei masuri dure de tot cu tine insuti. E cel mai greu lucru din viata unui om, schimbarea caracterului pervers cu unul OK. Sa ne gandim ca intr-o familie disfunctionala copilului i se da sa proceseze un software plin de erori, sarmanu creier e total in ceata, proceseaza din ce in ce mai greu, se formeaza o logica eronata, sinapse parazite cu duiumu. Tentatia de a reveni la vechile cai e mare de tot, pentru ca efortul de a gandi altfel presupune sa renuunti a mai utiliza vechile sinapse si formarea altora noi. Iar sinapsele alea vechi nu dispar niciodata complet, ele doar palesc. Din cauza asta recaderile sunt frecvente si in terapiile cele mai dure, insa, nu de 90% ca in terapiile pur medicamentoase.

Acum, vedeti cu ce trebuie sa isi bata capul un copil facut din sex si crescut in minciuna? Care iese orb in lume si total inconstient?

Unu facut din dragoste nu pierde vremea cu "schimbarea de sine" decat in mica masura. Deaia ajunge repede manager.

Eu m-as gandi de 100 de ori inainte de a face un copil.

iosafat a scris:

Terapia nu inseamna sa faci chat cu terapeutul, inseamna sa iei masuri dure de tot cu tine insuti. E cel mai greu lucru din viata unui om, schimbarea caracterului pervers cu unul OK. Sa ne gandim ca intr-o familie disfunctionala copilului i se da sa proceseze un software plin de erori, sarmanu creier e total in ceata, proceseaza din ce in ce mai greu, se formeaza o logica eronata, sinapse parazite cu duiumu. Tentatia de a reveni la vechile cai e mare de tot, pentru ca efortul de a gandi altfel presupune sa renuunti a mai utiliza vechile sinapse si formarea altora noi. Iar sinapsele alea vechi nu dispar niciodata complet, ele doar palesc. Din cauza asta recaderile sunt frecvente si in terapiile cele mai dure, insa, nu de 90% ca in terapiile pur medicamentoase.

Acum, vedeti cu ce trebuie sa isi bata capul un copil facut din sex si crescut in minciuna? Care iese orb in lume si total inconstient?

Unu facut din dragoste nu pierde vremea cu "schimbarea de sine" decat in mica masura. Deaia ajunge repede manager.

Eu m-as gandi de 100 de ori inainte de a face un copil.

Eastpoint, esti un tip puternic , se vede asta dupa lupta pe care o duci deja cu tine si dupa dorinta de a te face bine. Unul ca tine trebuie sa stie ca psihologul iti da directia, apoi traitul e un full time job. Nimic nu va mai fi dupa cum bate vantul.

Intr-adevar unde s-a format logica eronata trebuie lucrat. Lupta impotriva revenirii la modul defectuos de a te relationa este acerba, necesita consecventa si mai ales convingerea ca esti pe drumul cel bun (aici te va ajuta psihologul si propriile prime victorii impotriva anxietatii).

Iarta-ma ca-ti recomand tot o carte, insa mi se pare cartea cu cele mai bune explicatii si recomandari concrete, Tara Benet Goleman - alchimia emotionala.

Iosafat, referitor la sinapsele care zici ca doar palesc, am tupeul sa cred cu convingere ca in timp, dispar si sunt inlocuite de cele bune.

Dealtfel, (te rog sa ma contrazici daca gresesc, sau sa completezi) aproape nici o celula care exista acum in corpul unui om viu nu va fi fost ramas , peste 7 ani, neinlocuita de alta noua. Celula veche transmite informatia celei noi .

iosafat a scris:

Daca oamenii ar fi constienti de sine, 80% nu ar ma face copii.

Parintii spun ca vor pt copiii lor sa junga mai sus decat ei. In realitate, majoritatea nu doresc asta.

Parintii spun ca si-au dorit copii, dar majoritatea mint. Oamenii aduc pe lume copii forţaţi de un program numit instinct sexual (barbatul e fortat sa insamanţeze, femeia e forţata sa isi doreasca enorm copilul iar pentru asta se lasa insamantata). Dupa ce isi satisfac acest instinct, la scurta vreme se satura de copil si incep sa-l prelucreze inconstient asa cum am aratat.

Barbatul se pomeneste captiv/prizonier intr-o relatie de casatorie nedorita (in care a fost atras sexual).

Femeia mama se pomeneste captiva/prizoniera intr-o relatie cu copilul dupa ce realizeaza ca a fost victima propriului instinct (putine realizeaza constient asta, iar cele care realizeaza o recunosc greu, numai in fata terapeutului). Dezamagirea lor e mare cand constata ca de fapt partenerul nu le iubeste, si nici pe copil. Atunci incep sa se simta duble prizoniere (in relatia cu sotul si in relatia cu copilul). Pentru ca nu constientizeaza cauza si nu o elimina devin depresive si extrem de posesive cu copilul.

Singurii care isi doresc copil si şuntează instinctul cumva, sunt cei care se iubesc pe sine si isi iubesc partenerul de viata si deasemenea sunt iubiti de catre partener (situatii rare).

Iosafat tu esti artizanul iubirii perfecte si imaculate, teoria lui Hitler e joaca d ecopii pe langa cele descrise de tine!!

Tu ai fi fost artizanul perfect al preamaririi neamului arian in detrimentul ''greselilor umane'' aduse pe pamant de alte natiuni!

Cred ca asa cum zicea Eastpoint suntem degeaba pe pamant si mai presus de asta suntem niste rebuturi care vrem doar sex, poate asa e, dar sunt unii care vor sex dar nu si copii, deci ei sunt mai inteligenti ca aia care vor s aprocreeze.

Luati aminte de cea ce a spus Iosafat si faceti sex cu prezervativ!

Teoria ta despre iubire in cuplu este undeva adevarata, fiecare experimenteaza in felul lui relatia de cuplu, unii au mai mult noroc si gasesc partenerul ideal altii mai putin si de acolo apar stirile de la ora 5!

Bineinteles ca orice parinte doreste sa fie copilul lui un model, sau cel putin sa nu iasa din cuvantul lui, cea ce nu este bine pentru ca o sa te perceapa ca un parinte posesiv si tiran, dar ce s afaci nu poti lasa copilul tau sa fie d ecapul lui mai ales ca in anumite momente ale vietii nu judeca tocmai corect anumite lucruri!

Am gasit asta undeva (la cineva ) :

Dupa un anumit timp, omul invata sa perceapa diferenta

subtila intre a sustine o mana si a inlantui un

suflet, si invata ca amorul nu inseamna a te culca cu

cineva si a avea pe cineva alaturi nu e sinonim cu

starea de siguranta, si asa, omul incepe sa invete...

Ca saruturile nu sunt contracte si cadourile nu sunt

promisiuni, si asa omul incepe sa-si accepte caderile

cu capul sus si ochii larg deschisi, si invata sa-si

construiasca toate drumurile bazate in astazi si acum,

pentru ca terenul lui "maine" este prea nesigur pentru

a face planuri ... si viitorul are mai mereu o multime

de variante care se opresc insa la jumatatea drumului.

Si dupa un timp, omul invata ca daca e prea mult, pana

si caldura cea datatoare de viata a soarelui, arde si

calcineaza. Asa ca incepe sa-si planteze propria

gradina si-si impodobeste propriul suflet, in loc sa

mai astepte ca altcineva sa-i aduca flori, si invata

ca intr-adevar poate suporta, ca intr-adevar are

forta, ca intr-adevar e valoros, si omul invata si

invata... si cu fiece zi invata.

Cu timpul inveti ca a sta alaturi de cineva pentru ca

iti ofera un viitor bun, inseamna ca mai devreme sau

mai tarziu vei vrea sa te intorci la trecut.

Cu timpul intelegi ca doar cel care e capabil sa te

iubeasca cu defectele tale, fara a pretinde sa te

schimbe, iti poate aduce toata fericirea pe care ti-o

doresti.

Iti dai seama cu timpul ca daca esti alaturi de

aceasta persoana doar pentru a-ti intovarasi

singuratatea, in mod inexorabil vei ajunge sa nu mai

vrei sa o vezi.

Ajungi cu timpul sa intelegi ca adevaratii prieteni

sunt numarati, si ca cel care nu lupta pentru ei, mai

devreme sau mai tarziu se va vedea inconjurat doar de

false prietenii.

Cu timpul inveti ca vorbele spuse intr-un moment de

manie, pot continua tot restul vietii sa faca rau

celui ranit.

Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face

oricine, dar ca a ierta, asta doar sufletele cu

adevarat mari.

Cu timpul intelegi ca daca ai ranit grav un prieten, e

foarte probabil ca niciodata prietenia nu va mai fi la

aceeasi intensitate.

Cu timpul iti dai seama ca desi poti fi fericit cu

prietenii tai, intr-o buna zi vei plange dupa cei pe

care i-ai lasat sa plece.

Cu timpul iti dai seama ca fiecare experienta traita

alaturi de fiecare fiinta, nu se va mai repeta

niciodata.

Cu timpul iti dai seama ca cel care umileste sau

dispretuieste o fiinta umana, mai devreme sau mai

tarziu va suferi aceleasi umilinte si dispret, dar

multiplicate, ridicate la patrat.

Cu timpul inveti ca grabind sau fortand lucrurile sa

se petreaca, asta va determina ca in final, ele nu vor

mai fi asa cum sperai.

Cu timpul iti dai seama ca in realitate, cel mai bine

nu era viitorul, ci momentul pe care-l traiai exact in

acel moment.

Cu timpul vei vedea ca desi te simti fericit cu cei

care-ti sunt imprejur, iti vor lipsi teribil cei care

mai ieri erau cu tine si acum s-au dus si nu mai

sunt...

Cu timpul vei invata ca incercand sa ierti sau sa ceri

iertare, sa spui ca iubesti, sa spui ca ti-e dor, sa

spui ca ai nevoie, sa spui ca vrei sa fii prieten,

dinaintea unui mormant, nu mai are nici un sens.

Dar din pacate, se invata doar cu timpul…

Eastpoint trebuie sa te contrazic in legatura cu schimbarea caracterului, pentru ca nu poti schimba asta, caracterul nu se schimba niciodata asa cum lupul isi scimba obiceirulie dar naravul ba, asa si cu omul, doar poti reprima anumite porniri care nu sunt ok!Poti sa te temperezi , sa te lupti cu demonii din tine, cheia succesului este abilitatea in a reusi sa echilibrezi binele si raul din tine, ying si yang, asta este esential.Nu stiu cum te simteai tu, dar simt cateodata ca innebunesc, ca nu mai incape ceva in mine, ma apasa, ma strange, ceva cumplit!

Care imi spune cei 4 piloni scrise de Iosafat??

brolin a scris:

Iosafat tu esti artizanul iubirii perfecte si imaculate, teoria lui Hitler e joaca d ecopii pe langa cele descrise de tine!!

Tu ai fi fost artizanul perfect al preamaririi neamului arian in detrimentul ''greselilor umane'' aduse pe pamant de alte natiuni!

Fugi de-aici, ca daca ai vedea teoria lui Iosafat cu iubirea, sefii de trib cu cate o singura nevasta care-si vede de treaba ei si mai multe tiitoare (a se citi amante oficiale) l-ai lua in brate si ai face fan club!

Kallisti a scris:

Fugi de-aici, ca daca ai vedea teoria lui Iosafat cu iubirea, sefii de trib cu cate o singura nevasta care-si vede de treaba ei si mai multe tiitoare (a se citi amante oficiale) l-ai lua in brate si ai face fan club!

:think:

elandi a scris:

Din greseala? Ai scris chiar ca ea.

Mi se pare mie, sau ai vrut sa sune ca o jignire?

Mai Elandi, culmea e ca tu nu pari o persoana rea. De ce te ascunzi in spatele ironiilor? E ok sa faci putin misto de anxietatea pe care o ai, poate e chiar terapeutic, dar... unii isi pierd simtul umorului cand au ei anxietate si nu iti gusta glumele. Sigur, nu e vina ta ca li se intampla lor asta, dar ...nu e nici vina lor.

Foarte dragut din partea ta ca i-ai dat lui Matt informatii despre un medic.

Elandi nu e rau ci doar sarcastic pana la ultima picatura!@

Frumoase randuri Eastpoint!

iosafat,

Inteleg faza cu hobby-ul si job-ul. Eu ziceam doar ca se mai nimereste sa faci ceva ca hobby si sa vina unul si sa zica: Tare, vinde-mi-l mie. Nevasta-mea are oferte d-astea si foarte rar se intampla sa vanda chestia respectiva. Ea zice ca obiectul in sine e al ei si nu are chef sa-l vanda ci sa-l tina si ca se desparte foarte greu de el. Acum inteleg de ce. Ca nu vrea bani din el ci e un hobby. Interesant.

Am si eu o poveste despre una care ca sa scape de parintii nesanatosi (ta-su) a emigrat la mii de Km. de familie si acuma infloreste. Asa mai scapa unii de dementa din casa. De "iubirea" parinteasca. Pacat ca nu am timp sa o scriu.