"Sunteti fericiti?"
Haide, raspunde.
Hai sa fim seriosi cati din noi suntem fericiti sau cum ar putea sa fim seriosi daca avem anumite standarde.
E foarte greu sa fii fericit si de aia te mai lasi de sportul asta.
Fericirea
Început de Observ, Mar 8 nov 2005 · 910 răspunsuri · 111.326 vizualizări
catherinedeneuve a scris:"Sunteti fericiti?"Haide, raspunde.
Hai sa fim seriosi cati din noi suntem fericiti sau cum ar putea sa fim seriosi daca avem anumite standarde.
E foarte greu sa fii fericit si de aia te mai lasi de sportul asta.
Fericirea nu este, din pacate, o stare constanta, durabila... Putem spune ca suntem, in general, multumiti, dar nu fericiti. Omul mereu isi va dori mai mult, chiar daca spune ca, daca obtine ceva anume, va fi fericit... niciodata nu este asa. Plus ca, fericirea poate fi si spontana, sa fim fericiti fie si pentru cateva clipe, ceva sa ne faca sa zambim. Am putea, sau nu, sa invatam sa devenim fericiti, gandind optimist, sau folosind, cum ii zice acum, gandirea pozitiva. Este insa greu si nu reuseste imediat, trebuie antrenament...
Si, nu in ultimul rand, ce este fericirea? Ea este de mai multe feluri, am putea spune... sau... nu stim ce cautam pentru a ne simti cu adevarat fericiti.
observ a scris:Am auzit foarte multa lume spunand k e fericita... Ca iubeste.. si k e fericit(a)....dar dupa 1 luna, 1 an sau 10 nimic nu mai exista.. doar o amintire.... care de cele mai multe era neplacuta... Si atunci eu ma intreb suntem cu adevarat fericiti.. sau doar ne mintim.. si ne mintim atat de bine.. pe noi si pe ceilalti... incat ajungem sa chiar credem... Vreau sa aud si parerea voastra, poate gresesc :)
sunt fericit.
de fapt sunt mai mult decat fericit.
de fapt sunt extraordinar de fericit. nu nu...sunt fantastic de fericit, chiar incomensurabil de fericit.
am citit citeva mesaje de-ale voastre (recunosc, nu pe toate). este evident ca fiecare avem propria intelegere despre fericire. sa va spun si eu ce am inteles, pina acum, despre aceasta.
au fost citeva repere in viata mea care au ridicat, un piculet, valul de pe chipul fericirii. citeva instantanee.
de exmplu o scena dintr-un film, din care voi reda o parte a dialogului (probabil ca unii dintre voi vor recunoaste filmul):
- De ce crezi ca lumea se casatoreste?
- Din pasiune?
- Nu.
- Interesant. Credeam ca esti romantica. Atunci de ce?
- Pentru ca avem nevoie de un martor al vietilor noastre.
fericirea este atunci cind poti fi martorul vietii partenerului tau. numai ca nu poti fi martor fara sa iubesti. si ajungem din nou la concluzia ca iubirea este o parte a fericirii personale.
prin viata mea a trecut, pentru o vreme, o prietena care a murit de cancer. prea devreme. cind a murit, mi-am adus aminte de o f. frumoasa povestire, pe care poate unii dintre voi o cunosc. iat-o:
"Un prieten a deschis sertarul dulapului sotiei sale si a ridicat un pachet invelit in hirtie de matase. A aruncat hirtia de impachetat si a observat matasea rafinata si dantela.
- Ea a cumparat aceasta piesa de lenjerie cind am fost prima data la New York, acum 9 ani. Nu a folosit-o niciodata. A pastrat-o pentru o ocazie deosebita. Bine... cred ca aceasta este ocazia deosebita pe care o astepta.
S-a apropiat de pat si a asezat lenjeria linga celelalte haine pe care urma sa le duca la pompele funebre. Sotia lui tocmai murise. Intorcindu-se spre mine imi spuse:
- Nu pastra nimic pentru o ocazie deosebita, fiecare zi traita este o ocazie deosebita.
Inca ma mai gindesc la aceste cuvinte... deja mi-au schimbat viata. Ma asez pe terasa si admir privelistea fara sa ma deranjeze buruienile gradinii. Petrec mai mult timp cu familia si prietenii, si mai putin la servici. Am inteles ca viata trebuie sa fie o suma de experiente de care sa te bucuri, nu o lupta pentru a supravietui. Si nu mai pastrez nimic. Folosesc paharele de cristal zilnic. Imi pun paltonul nou pentru a merge la cumparaturi, daca asa decid si asa am chef. Nu mai pastrez cel mai bun parfum pentru ocaziile speciale, ci il folosesc oricind am chef. Frazele "Intr-o buna zi..." si "Una din zilele acestea..." au disparut din vocabularul meu. Daca ceva merita vazut, auzit sau facut, vreau sa vad, sa aud sau sa fac, astazi si acum."
viata noastra nu se petrece in viitor, si nici in trecut, nu mai sintem oamenii de ieri, si nici nu stim cum vom fi miine. ne dam oare seama ca viata trece prea repede? ca oamenii se duc prea usor? ca timpul nu se intoarce inapoi, si nici nu se opreste in loc? miine vom fi mai batrini cu inca o zi, azi sintem mai tineri cu o zi decit vom fi miine. viata, cu toate cite le are, bune si rele, este bucatica de drum care ne-a fost harazit sa il parcurgem. asa cum stim sa mergem pe acest drum al nostru, asa ne vom fi trait viata. si depinde de noi daca il vom strabate, sau nu, brat la brat cu fericirea.
fericirea este pt. mine, arta de a ne trai crimpeiul de destin pe care l-am primit in dar. sa ne bucuram deci de acest dar ... si vom avea atunci o existenta fericita.
epicurian a scris:"Un prieten a deschis sertarul dulapului sotiei sale si a ridicat un pachet invelit in hirtie de matase. A aruncat hirtia de impachetat si a observat matasea rafinata si dantela.- Ea a cumparat aceasta piesa de lenjerie cind am fost prima data la New York, acum 9 ani. Nu a folosit-o niciodata. A pastrat-o pentru o ocazie deosebita. Bine... cred ca aceasta este ocazia deosebita pe care o astepta.
S-a apropiat de pat si a asezat lenjeria linga celelalte haine pe care urma sa le duca la pompele funebre. Sotia lui tocmai murise. Intorcindu-se spre mine imi spuse:
- Nu pastra nimic pentru o ocazie deosebita, fiecare zi traita este o ocazie deosebita.
Interesanta poveste, nu o stiam... Am putea invata din ea. Dar, din pacate, nu stiu cati putem aplica invatatura trasa din poveste in vietile noastre. Mai mereu apare un nimic care sa te enerveze, sa te supere si sa vezi viata in negru, sa te simti nefericit... Pentru cine poate intr-adevar sa se bucure de tot ce ii ofera viata, de orice, oricat de marunt ar fi, toata admiratia mea. Mi se pare destul de greu. Daca stau sa ma gandesc, si azi, desi mi-a mers in general bine, am avut o mare nemultumire dintr-o chestie... si tot ce fusese frumos pana atunci, astazi, parca am uitat...
Din pacate, mai rar suntem multumiti de viata noastra asa cum e, nu realizam cat de norocosi suntem ca suntem sanatosi, este ceva ce ne-am dori mai mult de la viata ca sa putem fi fericiti... poate doar dupa ce trecem prin ceva care sa ne puna in pericol viata, un accident, o boala, atunci intelegem mai bine valoarea vietii si cat de importanta este ea...
Si totusi... poate simtim asta uneori:
'Happiness is like a fall of snow, it smooths and blanks out all there was before it.' (Graham Swift, 'Out of this World')
Sarah N.... a scris:Daca stau sa ma gandesc, si azi, desi mi-a mers in general bine, am avut o mare nemultumire dintr-o chestie... si tot ce fusese frumos pana atunci, astazi, parca am uitat...
una din constantele vietii mele este bucuria de a "arhiva". imagini, stari, emotii, amintiri. toate impreuna reprezinta comori pe care le arhivez in sipetul vietii mele. si cind ingerul cazut din ceruri imi va cere sa il insotesc in calatoria fara de intoarcere, voi ridica capacul sipetului si voi "revedea" plin de duiosie comorile pe care le-am adunat dealungul existentei mele. depinde deci de mine cita bucurie imi va binecuvinta acele clipe, si cit de senin voi porni in calatoria cea mare.
epicurian a scris:am citit citeva mesaje de-ale voastre (recunosc, nu pe toate). este evident ca fiecare avem propria intelegere despre fericire. sa va spun si eu ce am inteles, pina acum, despre aceasta.au fost citeva repere in viata mea care au ridicat, un piculet, valul de pe chipul fericirii. citeva instantanee.
de exmplu o scena dintr-un film, din care voi reda o parte a dialogului (probabil ca unii dintre voi vor recunoaste filmul):
- De ce crezi ca lumea se casatoreste?
- Din pasiune?
- Nu.
- Interesant. Credeam ca esti romantica. Atunci de ce?
- Pentru ca avem nevoie de un martor al vietilor noastre.
fericirea este atunci cind poti fi martorul vietii partenerului tau. numai ca nu poti fi martor fara sa iubesti. si ajungem din nou la concluzia ca iubirea este o parte a fericirii personale.
prin viata mea a trecut, pentru o vreme, o prietena care a murit de cancer. prea devreme. cind a murit, mi-am adus aminte de o f. frumoasa povestire, pe care poate unii dintre voi o cunosc. iat-o:
"Un prieten a deschis sertarul dulapului sotiei sale si a ridicat un pachet invelit in hirtie de matase. A aruncat hirtia de impachetat si a observat matasea rafinata si dantela.
- Ea a cumparat aceasta piesa de lenjerie cind am fost prima data la New York, acum 9 ani. Nu a folosit-o niciodata. A pastrat-o pentru o ocazie deosebita. Bine... cred ca aceasta este ocazia deosebita pe care o astepta.
S-a apropiat de pat si a asezat lenjeria linga celelalte haine pe care urma sa le duca la pompele funebre. Sotia lui tocmai murise. Intorcindu-se spre mine imi spuse:
- Nu pastra nimic pentru o ocazie deosebita, fiecare zi traita este o ocazie deosebita.
Inca ma mai gindesc la aceste cuvinte... deja mi-au schimbat viata. Ma asez pe terasa si admir privelistea fara sa ma deranjeze buruienile gradinii. Petrec mai mult timp cu familia si prietenii, si mai putin la servici. Am inteles ca viata trebuie sa fie o suma de experiente de care sa te bucuri, nu o lupta pentru a supravietui. Si nu mai pastrez nimic. Folosesc paharele de cristal zilnic. Imi pun paltonul nou pentru a merge la cumparaturi, daca asa decid si asa am chef. Nu mai pastrez cel mai bun parfum pentru ocaziile speciale, ci il folosesc oricind am chef. Frazele "Intr-o buna zi..." si "Una din zilele acestea..." au disparut din vocabularul meu. Daca ceva merita vazut, auzit sau facut, vreau sa vad, sa aud sau sa fac, astazi si acum."
viata noastra nu se petrece in viitor, si nici in trecut, nu mai sintem oamenii de ieri, si nici nu stim cum vom fi miine. ne dam oare seama ca viata trece prea repede? ca oamenii se duc prea usor? ca timpul nu se intoarce inapoi, si nici nu se opreste in loc? miine vom fi mai batrini cu inca o zi, azi sintem mai tineri cu o zi decit vom fi miine. viata, cu toate cite le are, bune si rele, este bucatica de drum care ne-a fost harazit sa il parcurgem. asa cum stim sa mergem pe acest drum al nostru, asa ne vom fi trait viata. si depinde de noi daca il vom strabate, sau nu, brat la brat cu fericirea.
fericirea este pt. mine, arta de a ne trai crimpeiul de destin pe care l-am primit in dar. sa ne bucuram deci de acest dar ... si vom avea atunci o existenta fericita.
:airkiss:
Fericirea exista, dar trebuie intretinuta. Parerea mea...
catherinedeneuve a scris:"Sunteti fericiti?"Haide, raspunde.
Hai sa fim seriosi cati din noi suntem fericiti sau cum ar putea sa fim seriosi daca avem anumite standarde.
E foarte greu sa fii fericit si de aia te mai lasi de sportul asta.
Nici nu cred ca exista "fericire deplina" sau "nefericire(nemultumire) deplina" ci doar momente fericite ce alterneaza cu altele nefericite in viata fiecaruia.Iar fericirea nu inseamna acelasi lucru pentru toti.
Secretul este sa nu o cauti ,ci sa te bucuri din plin de ea atunci cand isi va face loc in sufletul tau.
Fericirea isi pierde farmecul prin analiza si teoretizarea ei. La fel si tristetea. Ea trebuie sa fie o stare naturala ( fie de moment - fie de durata ) si ca sa aiba sens trebuie pastrata acea taina sfanta care o apoteozeaza.