România
Roportal.ro

Fericirea

Început de Observ, Mar 8 nov 2005 · 910 răspunsuri · 111.326 vizualizări

Yvonna3.603 mesaje#191
BigDefender a scris:
Stimata Yvonna,nu vreau sa te supar,insa gandeste-te ca nu poti sa fii fericit incontinuu(sau invers),pentru ca ai avea intradevar probleme de dezechilibru spiritual.....si am negat eu cumva acest lucru? nu am spus eu ca sunt stari spirituale?...Dupa cum am mai spus,fericirea si reversul ei nu sunt facute decat din bucati adunate laolalta si nu constituie un rezultat final,ci unul partial de zi cu zi....si ce legatura are fericirea cu dezechilibrul ?

Legile nescrise ale naturii incearca sa echilibreze aceste lucruri,fie ca vrei sau nu!

dar nu in modul gandit de tine ;)

O vorba romaneasca spune:''Tot ce-i mult strica!''

"si ce-i prea putin, nu ajunge" :P

daca iei starea spirituala ca fiind asemeni unui exp matematic, vei reusi sa traiesti in armonie cu siguranta :)

Fr0z3nasic3949 mesaje#193

Ma declar o persoana ce nu va fi niciodata fericita - un Sisif de gradul 2 :> Cel putin am invatat sa accept aceasta idee si sa elimin disperarea.

Wahaha2.159 mesaje#194
Fr0z3nasic3 a scris:
Ma declar o persoana ce nu va fi niciodata fericita - un Sisif de gradul 2 :flowers: Cel putin am invatat sa accept aceasta idee si sa elimin disperarea.

Si care sunt cauzele nefericirii tale sau ce te face sa crezi ca nu vei fi fericita niciodata? Cum poti accepta asta si care e metoda de a elimina disperarea?

Fr0z3nasic3949 mesaje#195
Wahaha a scris:
Si care sunt cauzele nefericirii tale sau ce te face sa crezi ca nu vei fi fericita niciodata? Cum poti accepta asta si care e metoda de a elimina disperarea?

Am spus deja care este cauza. Sa explicitez: mereu imi doresc mai mult decat pot avea; cand ating un scop imi creez imediat alt obiectiv mai mare, mai important decat precendentul; incerc mereu sa-mi depasesc limitele, tind spre perfectiune in plan moral. Iar cum oamenii sunt imperfecti, greselile sunt iminente si astfel apare dezamagirea.

Am invatat sa accept situatia in care ma aflu prin autoanaliza libera, realista, rationala, echilibrata. Invat din greseli si merg mai departe. Carpe diem - in sensul de a ma bucura de scurtele clipe placute, fara sa-mi creez iluzii optimiste, fara sperante desarte, dar totusi, tinzand spre mai bine.

Eu cred ca un om poate fi intr-adevar fericit prin ignoranta, indiferenta, creandu-si un univers imaginar in mintea lui. Pe mine setea de cunoastere ma face nefericita. Cu cat stii mai mult cu atat mai putine sanse de a fi fericit intrucat iti folosesti mai mult gandirea si dai de excelentza sa "indoiala". Iti dai seama ca totul e relativ si ca nu vei reusi niciodata sa atingi perfectiunea, adevarul absolut sau fericirea absoluta.

Disperarea este pentru cei slabi, pentru indivizii care se contopesc in marea masa a necunoscutilor, nu pentru cei cu o personalitate puternica, bine conturata si un sistem de valori propriu. Deci increderea in fortele proprii, eliminarea complexelor si incercarea de a te individualiza, de a te distinge prin punerea in valoare a calitatilor te scapa de disperare. Cred ca v-ati dat deja seama ca, in opinia mea, nu se poate tinde spre echilibru spiritual fara o doza de egoism.

Yvonna3.603 mesaje#196
BigDefender a scris:
Stimata colega,gandesc si eu cu ce pot la cei 61 de ani ai mei! :stars:

La mai multi ani! :flowers:

Fr0z3nasic3 a scris:
Cred ca v-ati dat deja seama ca, in opinia mea, nu se poate tinde spre echilibru spiritual fara o doza de egoism.

mai ai de experimentat :)

Acamandur8.506 mesaje#198
BigDefender a scris:
Va doresc ''fericire adevarata''tuturor care ati postat pe acest topiac!

Cum descri 'fericirea adevarata' ?

BigDefender11.759 mesaje#200
Acamandur a scris:
Cum descri 'fericirea adevarata' ?

Este cea pe care vi-o doriti individual,indiferent sub ce mod si in ce fel!

← Înapoi la Filozofie