Ra-Ra a scris:Momentan pot sa spun ca-s eu cu gandurile mele , pt ca sunt la distanta de iubitul meu din motive obiective.. Si cateva saptamani nu ne vom putea vedea . E timp destul sa ma gandesc . Dar nu as vrea sa-l "implic" pe el in problemele mele cu mine insami .
El nu mi-a gresit cu nimic . De inteles ne intelegem f bine , tin la el , dar poate lipseste ceva si nu-mi dau seama ce . Altfel nu m-ar preocupa chestia ce ma preocupa . Uneori oamenii se satura de bine..cred f mult in chestia asta.
Si PS : Eu cu iubitul meu locuim impreuna , chiar de la inceputul relatiei . Relatie de 3 luni , nu mai mult.
Uite vezi..tu ai libertatea sa 'te gandesti' ..ca esti in cunostiinta de cauza ..dar iubitul tau unde si-a pierdut dreptul de a sti ca tu ai framantari in ceea ce VA priveste?..Da, mereu exagerez..cand vine vorba de morala in ziua de azi - mai mereu se face referire la exagerare.
Stii..cand esti sincer crud..risti 2 lucruri mari
1. o rasturnare de situatie
2. o minune
Poate si el e chinuit ca ceva nu 'pusca' si poate ca daca i-ai povesti un pic despre ce ne povestesti noua..ar 'pusca' ..de fapt, de asta te temi tu..sau te temi sa nu iti strici imaginea in fata lui, ca in cazul in cae veti continua sa stati, chipurile, impreuna - sa nu te simti cu 'musca pe caciula'?
se zice ca unele adevauri nu isi au locul..dar totusi, unde tragem linia si pe ce criterii?