sinuciderea este un pacat sau ... o virtute ?

sinuciderea nu este o virtute, asta e clar, in schimb e un mare act de curaj, avind in vedere frica ancestrala a oamenilor de moarte, de vesnicia ei, de necunoscutul trecerii dincolo

e adevarat, un curaj prostesc, pe care nu-l doresc nimanui si care mai degraba ar trebui transformat intr-un act de curaj suprem de a incerca sa-si traiasca viata, asa cum i-a fost data, cu bune si rele

ma ingrozesc cind ma gindesc cit chin si suferinta poate indura cineva care recurge la un asemenea gest astfel incit sa-si obtina eliberarea

VEMANS a scris:

Cu citeva zile in urma acest mesaj a fost postat pe topicul SUFLETUL .

Cred ca merita o discutie mai ampla si mai ales un raspuns la intrebarea abordata partial pe acest topic : este sinuciderea un act de curaj sau de lasitate ?

Intrebarea este incorecta sau... in cel mai bun caz... incompleta.

Sunt foarte multi factori care contribuie la adoptarea unei astfel de atitudini.

Multa lume nu realizeaza impactul pe care il are mediul in care cresti... impactul pe care il are educatia pe care o primesti.

Multi parinti isi educa progeniturile sa fie mai obediente iar asta le saboteza copiilor autonomia, autoeficacitatea... ies niste handicapati emotionali, dependenti de "cineva". Aceasta dependenta este transferata asupra partenerului si cand acesta respinge, adesea este perceputa ca o condamnare la ceva groaznic.

E usor sa spui, "treci mai departe" cand stii ca poti sa treci mai departe, cand autoeficacitatea este la un nivel cel putin rezonabil. Din pacate, o astfel de persoana vede lucrurile altfel.

oliver a scris:

Esti Dumnezeu ?

Vrei sa te cred asa pe cuvint ?

Justifica cu citate din scripturi. Sau cu ceva ratiune.

Ia spune cine-i mai pacatos , un preot care-si ia lunar salarul de preot vinzind pe Hristos la oameni luind mai mult decit cei 30 arginti ai lui Iuda si totusi nu se spinzura de rusine sau Iuda caruia i-a fost rusine pina si pentru 30 banuti ? Pararea mea e ca Iuda e mai onorabil decit preotul.

Fiindca Iuda prin gestul sau si-a cerut iertare in fata lui Dumnezeu pentru ca l-a vindut , dar preotul nu-si cere iertare desi cistiga cu mult mai multi bani decit Iuda.

Daca ai fi Judecator in rai pe cine ai condamna la Iad pe Preotu modern sau pe Iuda ?

Eu unul cred ca daca as fi in locul lui Dumnezeu l-as ierta pe Iuda , fiindca si-a cerut iertare , i-a parut rau de ceea ce a facut. Oare sa nu-l fi iertat Iisus ?

Acuma tu sa fii gindeste-te putin. Ai un prieten care t tradeaza dar pe urma ii pare asa de rau de ce-a facut incit se sinucide de regret. Oare tu ca om nu l-ai ierta ? Eu cred ca da. Si daca tu ca om l-ai ierta pe prietenul tau , cum oare Dumnezeu ar putea sa nu-l ierte pe Iuda ? Mai ales ca El insusi l-a trimis sa savirseasca tradarea. Nu i-a zis El du-te si fa ce ai de facut ?

este pacat sa te sinucizi! este dovada de lasitate ..daca te sinucizi renunti la Iisus ptr totdeauna;avem niste lectii in viata asta pe care tre' sa le intelegem si sa le trecem , sa le invatam! nu putem recurge la sinucidere asa ca degeaba apar scuzele alea....sinuciderea e cel mai mare pacat pentru ca il refuzi pe Dumnezeu pentru totdeauna.

nu-ti analiza viata in functie de a altora... fiecare are cate ceva de invatat , fiecare greseste ..lasa preotii in pace ca inainte de toate sunt oameni si mai e vorba aia tre' sa faci ce zice preotul nu ce face preotul ; iar preotul are har mai ales in mom cand citeste sf evanghelie .. asa ca nu mai judeca-ti atata . ptr cel care a deschis topicul...uita-te in ograda ta.. :x Dumnezeu sa-ti lumineze mintea.

................... a scris:

pai mie una mi se pare logic sa fie un act de o imensa lasitate, asa cum e de altfel si refularea in diferite patimi sau droguri.

idem

da, si asta e un punct de vedere sa zicem plauzibil

darul cel mai sublim numit VIATA nu ni l-am facut noi insine si e o mare, mare neghiobie sa ajungem sa credem ca avem vreun control asupra lui.

din punctul meu de vedere nimic nu este mai pretios decat acest dar. insa stiinta de a il aprecia, de a-l pastra si ingriji e si mai pretioasa decat darul in sine.

iar a ti-l lua asa, la disperare, mi se pare o lasitate crunta. cand chiar nu mai ai de ales, sa zicem ca ar fi un act de onoare, dar iarasi revin: a vedea lumina soarelui day after day, a auzi si simti in jurul tau natura, oamenii, totul in continua miscare si transformare, ce poate fi mai valoros?

................... a scris:

............................

darul cel mai sublim numit VIATA nu ni l-am facut noi insine si e o mare, mare neghiobie sa ajungem sa credem ca avem vreun control asupra lui.

din punctul meu de vedere nimic nu este mai pretios decat acest dar. insa stiinta de a il aprecia, de a-l pastra si ingriji e si mai pretioasa decat darul in sine.

...............

Eu cred ca avem control in buna masura asupra acestui dar ( intradevar , nu avem nici-un merit ca ne nastem ), dar sunt multe alte posibilitati de a ne exercita controlul , nu prin sinucidere . Indiferent de situatie , de dependenta emotionala rezultata in urma unei eduacatii gresite , de conjunctura in care aparent nu gasesti nici-o alta iesire , sinuciderea este o abdicare , o renuntare la singurul lucru irepetabil intr-o viata de om , propria viata. Pentru orice situatie de criza se poate gasi mai devreme sau mai tirziu , mai greu sau mai usor o solutie , pentru intoarcere la viata niciodata .