laurent-III-rd a scris:Tu pornesti de premisa gresita ca, cel care ii are este singur pe lume, si te exprimi la modul individual. Or nu este asa.
NU. Nu ai inteles deloc. Intrebam pe fiecare ce crede si de ce, atata tot. Intrebam daca au pierdut ceva pentru bani, de curiozitate. Probabil incercam sa aflu pana unde i se pare cuiva normal sa mearga pentru a face rost de bani, pentru ca exista oameni care ar sacrifica relatii personale pentru a-si face sau a-si pastra o situatie materiala foarte buna, si destui care si-ar calca pe principii, intr-o masura mai mica sau mai mare.
laurent-III-rd a scris:Apoi daca te gandesti ca patrimoniul atribuit ipotetic unei persoane, foloseste de fapt la mai multi indivizi, si mai apoi descendentilor.Deci nu putem vorbi ca, cineva are mai mult decat i-ar putea fi de folos, decat la modul abstract.
Corect, aici ai dreptate. Nu m-am exprimat clar, ma refeream la cei care si-au facut averea prin metode imorale (si ilegale eventual) si, fara obraz, nu stiu unde sa se opreasca, asa ca sunt mereu insetati de mai mult, si cred ca daca le-a mers odata, de doua ori, o sa le mearga mereu. Sunt destui.
laurent-III-rd a scris:Ii judecam pe ceilalti din prisma propriilor noastre persoane si nevoi. Lucru gresit, intrucat nu suntem identici, nici nevoile noastre nu sunt, si nici aspiratiile.
Nu. Vezi, si tu faci aceeasi greseala. Interpretezi prin "a judeca", nu "a intreba". Nu as presupune niciodata ca toata lumea ar avea aceleasi aspiratii si nevoi. Cand imi exprim opinia ma raportez la mine, pentru mine, nu pentru ceilalti.
laurent-III-rd a scris:Iar pentru a acumula o anumita avere- sa zicem asa - iti trebuie o oarecare inteligenta nativa, ca sa poti face o analiza economica, chiar daca la nivel empiric.
Nu neaparat. Uneori trebuie doar noroc - norocul de a te infiltra in conducerea unui sistem corupt. Lucru pe care nu il faci neaparat prin inteligenta, ci prin relatiile pe care s-a nimerit sa le ai. Nu generalizez, stiu multe exemple de oameni care si-au cladit averea de la 0 - dar exista multe cai de a obtine bani, care nu necesita neaparat o pricepere anume, ci tupeu si indiferenta fata de a claca pe capatanile altora.
laurent-III-rd a scris:Si dorinta unora de a fi bogati cu orice pret, aceia de care cred ca vrei tu sa spui, vine din anumite frustrari de ordin social, ecouri ale copilariei, cat si multe alte cauze ce au o natura patologica.
Aceia intradevar pot sa venereze banii ca bun in sine, si nu pentru al folosi pentru schimbul de marfuri si servicii.
Dar sunt cazuri rare.
Cei care vor sa fie bogati cu orice pret sunt cazuri rare...? Din pacate nu. E plina lumea de parveniti, de hoti si de curve.
Ca o femeie de 25 de ani sa-i ofere sex oral unui om care a facut facultatea cu bunicul ei, numai pentru ca e plin de bani si saliveaza si ea dupa haine de firma si o masina scumpa, plus o alocatie de la "tataie", apoi mostenirea - mi se pare o masura extrema de a se imbogati. Iarasi ciupirea bugetului de stat (care se intampla in orice tara cu siguranta) e de-a dreptul imorala; sa faci asa ceva inseamna sa nu te dai in laturi de la aproape nimic. Sunt lucruri foarte raspandite din pacate.
