WinoStonehead a scris:Nu am pus in discutie (sau sugerat) detestarea lor, si nici tu nu ne privi de sus, s'il vous plait, pentru ca suntem oameni cu ratiune si oricine le intelege utilitatea. In mare, cred, discutam despre punerea lor pe primul plan, despre averea ca scop in sine al vietii. De ce e nevoie sa o dam in extreme? Trebuie ori sa traiesti din placere la limita subzistentei, ori sa cauti sa acumulezi cat mai mult? Normal ca nimeni nu vrea sa fie sarac! Dar mentalitatea unora ii impinge sa isi doreasca atat de mult sa fie bogati incat sunt dispusi chiar sa ii saraceasca pe altii pentru asta sau sa fure fara rusine (uita-te la exemple prolifice ale clasei politice din Romania sau de oriunde). Unii vor sa aiba mai mult decat ar putea vreodata sa le fie de folos, si sa se laude cu asta, de parca nu i-ar manca viermii oricum pana la urma. Despre asta e vorba :cry: .
Nu este deloc vorba de asta.
Tu pornesti de premisa gresita ca, cel care ii are este singur pe lume, si te exprimi la modul individual. Or nu este asa.
Daca privesti din punctul de vedere al economiei - banii - sunt un bun pe care il schimbi cu altele in functie de nevoile pe care le ai. Naturale, sau fiziologice- mancare, imbracaminte, etc; sociale - nevoia de comunicare, informare; si superioare- cultura, scoala, etc. Pe langa acestea se mai nasc si cele complementare ce duc la noi costuri.
Apoi daca te gandesti ca patrimoniul atribuit ipotetic unei persoane, foloseste de fapt la mai multi indivizi, si mai apoi descendentilor.Deci nu putem vorbi ca, cineva are mai mult decat i-ar putea fi de folos, decat la modul abstract.
Ii judecam pe ceilalti din prisma propriilor noastre persoane si nevoi. Lucru gresit, intrucat nu suntem identici, nici nevoile noastre nu sunt, si nici aspiratiile.
Iar pentru a acumula o anumita avere- sa zicem asa - iti trebuie o oarecare inteligenta nativa, ca sa poti face o analiza economica, chiar daca la nivel empiric.
Si dorinta unora de a fi bogati cu orice pret, aceia de care cred ca vrei tu sa spui, vine din anumite frustrari de ordin social, ecouri ale copilariei, cat si multe alte cauze ce au o natura patologica.
Aceia intradevar pot sa venereze banii ca bun in sine, si nu pentru al folosi pentru schimbul de marfuri si servicii.
Dar sunt cazuri rare.
In Elvetia sau Grermania, parca, a fost un caz ciudat, in care un milionar mergea cu bicicleta la serviciu, locuia saracacios, si s-a sinucis atunci cand i s-a inchis o fabrica sau ceva asemanator. Nu imi amintesc exact despre ce era vorba.
Acela da, se poate spune ca venera banii.
Dar in rest, este corect sa iti doresti sa ai cat mai multi bani, si chiar sa si poti sa ii ai.
