Suzuki, facea dragoste cu nevasta-sa, Suzuka.Ori in momentele importante, Suzuki a observat ca femeia sa spunea din cand in cand:
-Dumnezeule, Dumnezeule...
A doua zi Suzuki s-a dus la maica-sa:
-Mama, eu dau divort de Suzuka.
-De ce dragul meu? Ti-a facut mancarea oprea sarata?
-Nu.
-Nu mai face curat prin casa si nu mai da de mancare la purcei?
-Nu.
-Atunci?
-Pai uite, faceam dragoste cu ea si in loc sa pomeneasca numele meu, deoarece eu lucram in orele de pauza, ea drept multumire, il striga pe altul.
-Nu-ti face probleme dragul meu.Si mie ca femeie mi s-a intamplat de cateva ori, sa gresesc in felul acesta.In loc sa-l strig pe taica-tau,-Dumnezeu sa-l ierte, -il strigam pe vecinul Costica.
-La mine se intampla invers.-a zis mirat Suzuki.-In loc sa-l strige pe Costica, il striga pe Dumnezeu.
Iata o frumoasa declaratie de credinta.Principiile le-ai putut proba, sigur, intr-o forma imbunatatita, dar Persoana in nici un caz. Nu stiu care este imaginea "ieftina" pe care crezi tu ca o folosim"noi", si care este propria imagine construita de mintea ta, ca sa putem compara in cunostinta de cauza.Si apropo de probe, credeam ca cei supusi probelor suntem noi oamenii nu Dumnezeu.Singura problema importanta este sa nu-i punem rabdarea la incercare, pentru ca inca nu am invatat cum trebuie sa traim in armonie unii cu altii si cu natura care ne inconjoara.Si pentru ca suntem in felul acesta cu totii necredinciosi, va trebui sa rabdam consecintele.