VEMANS a scris:4. Şi a văzut Dumnezeu că este bună lumina, şi a despărţit Dumnezeu lumina de întuneric.
8. Tăria a numit-o Dumnezeu cer. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a doua.
Ca sa existe buna si bine trebuia sa existe si rau. Chestia ca raul este lipsa binelui (idee preluata de sfintii Parinti de la greci :
este o "smecherie" prin care se incearca derobarea Creatorului.
Fiecare va ajunge in locul corespunzator incredintarii. Daca crezi in existenta fara de sfirsit a ralui , normal ca esti si de accord cu o asemenea existenta si probabil ai gsesti si sensul. Daca are sens atunci nu se mai poate vorbi de un rau in sensul contrar "frumosului" adevarului si ...;
Dar ce o sa te faci cind traind intr-un asemenea sistem si nu vei gasi "odihna" "fericire" si totul pare zadarnicie , atuci vei mai putea sa spui ca raul este necesar ?
Ma cutremura ideia acceptarii raului ca un factor fara de sfirsit; aceasta ideie nu are izvor din Dumnezu.
"Ultimul dusman care va fi nimcit va fi moartea". ( este scris de apostolul Pavel). Si daca moartea va fi nimicita unde va mai "raul"?
Daca iubesti un asemenea sistem al impletirii lumini si intunericului in acest moment, sint incredintat ca va fi temporal, deoarece nu este in intimitatea fiintiala a omului sa iubeasca la nesfirsit ce nu il poate implini. Plinatatea existentiala este in Dumnezeu ,iar in Dumnezeu nu este rau.
Ideeia ca Dumnezeu a creat raul implica si faptul ca in Dumnezu este ceva rau. Aceasta ideia a fost combatuta de marii oamenii ai lui Dumnezeu.
Daca vei ramine in aceasta ideie , atunci vei intelege prin experienta ca ai crezut un neadevar. Din nefericire cimentarile in neadevar se vindeca greu si calea vindecarii va fi lunga si dureroasa.

este o "smecherie" prin care se incearca derobarea Creatorului.