laurent-III-rd a scris:Acum le exagerezi rau de tot.
Voiai sa il omori si tu pe el ?
Tocmai i-am explicat Naeemei mai sus cum sta cu razbunarea si pedeapsa, chestie valabila pentru mai toate.
Fie ca ma crede cineva sau nu, n-as arunca nici macar un scuipat pe el. Desi as turba de durere, furie si neputinta.
Ca sa-ti dau un exemplu concret, am avut in urma cu vreo trei ani un caz de accident rutier pe trecere de pietoni.
Vorba vine accident. Ambii erau vinovati si soferul si fetita. Insa fetita a avut avantajul de a se afla in momentul potrivit, la locul potrivit si, cel mai important, acela de-a fi copil. Ca s-a aruncat peste masina.......e alta poveste.
A fost asa: soferul mergea in oras cu viteza f mica, a ajuns la trecere, trecerea absolut libera, cativa copii se zbenguiau pe trotuar si brusc o fetita de vreo opt ani ii sare efectiv in fata.
Soferul, unul experimentat de altfel, controleaza perfect buzul, trage de volan si doar a agatat copila fara sa-i produca cea mai elementara leziune. Greseala lui capitala a fost ca, desi se stia nevinovat si a avut martori destui pentru asta, s-a speriat cumplit, fara sa se poata controla, a dus copilul la spital etc.
In mod normal totul trebuia sa se termine pe aici, bine, cu ceva in plus, oficial.
Dar mama fetitei, vazand-l pe sofer in ce hal e, in timp ce astepta sa-si ia fetita acasa, i-a venit o mare si ingenioasa idee. Ca tot era intr-o stare materiala naspa, de ce n-ar profita putin de situatie?
Asa ca, a chemat de urgenta un avocat, a dat dreptul de rigoare doctorilor si.....din senin, s-a descoperit ca fetita are nevoie de o luna de spitalizare.
Apoi a inceput marele si frumosul circ. Mama copilei, in divort fiind, s-a aruncat prosteste la cereri uriase de bani.
In aparenta, toate lucrurile mergeau perfect pentru ea. Soferului nu i s-au aceptat alte probe in afara depozitiei martorilor. A facut cateva expertize si contrexpertize etc etc. Nimic. A urlat in instanta de nervi, a luat amenzi, a fost scos afara din sala de sedinta etc. Circ in toata regula. Partea faina a fost derularea efectiva a procesului dar in primul rand, spectacolul uman la care am asistat. A fost efectiv splendid.
Pentru un asa caz de doi lei de obicei nu se pierde mult timp. Aici a fost putin diferit.
Dupa un an si ceva de judecata, verdictul instantei de fond: mama fetitei a primit exact atatia bani cat a bagat in avocat, asa cum aratau chitantele. Adica mai putin de un sfert din cat a cerut. Soferul a ramas cu paguba expertizelor si a amenzilor, a carnetului suspendat si a......fricii inutile.
Eu am tras concluzia ca nu toata lucrurile sunt ceea ce par a fi. My very personal one.
Mama copilei a mers mai departe, dar din cauza ATITUDINII a pierdut orice alta incercare de a trage folose din chestia asta.
Alt exemplu: nu mai stiu exact sa-ti spun cand, intr-o duminca dimineata, pleaca babuta mea la biserica. Pe la 11 vine un vecin la poarta, agitat si speriat: "Oameni buni, au sunat babele de la biserica sa va duceti de urgenta la spital ca baba voastra e calcata de masina!!".
Am intepenit toti. Eu am sunat la urgenta si mi zice asistenta: "Doamna, stati linistita, mama d-voastra s-a lovit foarte usor, nu e nimic de speriat. Ea si soferul au plecat de aici la brat."
Gagii s-au intors frumos la biserica, au dat pomelnicele de rigoare, soferul i-a platit ceva babei si.....they lived happylly ever after. Si politistii s-au minunat de atitudinea babei, fara nici o urma de ura sau razbunare, dimpotriva.
Asa a facut toata viata ei. Desi de multe ori a fost luata de fraiera, acum, la 70 de ani, e sanatoasa tun, vesela, glumeata si nu prea-i lipseste nimic din ce are nevoie.
Ok, astea sunt exemple mai de jos, sa zicem, dar daca vrei, iti voi povesti si altele, grele de tot, cu lucruri de care am spus noi p-acilea. Desi nu prea cred ca e nevoie.
Si asta doar pentru placerea dezbaterilor , nu a contradictiei, neaparat. Desi merge si asa.
