Intrebarea unui oarecare

unoarecare a scris:

"nu sunt multumit cu raspunsuri care imi solicita schimbarea radicala intr-un cetatean model"

apropo...da Vinci asta pe care vad ca-l apreciezi atat de mult nu e un rezultat al unei societati....dimpotriva.....era bastard fapt ce i-a impiedicat educatia latina si greaca....educatie care l-ar fi distrus ca si entitate geniala......asta i-a dat posibilitatea sa contempleze natura si mecanismul ei de functionare-detasat bineanteles de problemele sociale.

cand a luat contact cu societatea a fost umilit....a fost obligat sa creeze masini de razboi odioase chiar daca asta era impotriva principiilor lui.....a fost de-a lungul vietii umilit de diversi suspusi impotriva meritului.

Unde oi fi scris ca trebuie sa devii un cetatean model? Unde dai si unde crapa... :think:

Experimenteaza diverse lucruri si gaseste-ti drumul spre tine insuti, nu-ti cere nimeni sa te incadrezi in niciun tipar. Dar, scuza-ma, o astfel de vaicareala la 21 de ani nu-si are sensul. Ai o viata inainte si nu stii ce sa faci cu ea... de neconceput! :cry:

Eu am stiut, demult, un baiat care a murit la 19 ani... Nu ai idee cate vise avea, pentru el, nu pentru restul lumii... Tu ai timp, dar nu ai vise. Nedreapta e viata asta cu oamenii...

hmmmm....se pare ca a venit momentul in care trebuie sa-mi cer scuze.....trebuie sa va marturisesc faptul ca am incercat sa joc un rol si nu-mi place cum l-am interpretat ....pare intr-un fel masochist....vroiam doar sa vad cum reactioneaza lumea unui asemenea caz......am anticipat oarecum raspunsurile.....e ciudat cum poate sa reactioneze omul....cert e ca fiecare relationeaza oarecum la persoana-i si se gandeste ce ar face daca ar fi pus in situatia respectiva.

paradoxal, pentru o clipa chiar m-am simtit putin anxios.

cu regret...un oarecare

diclona a scris:

La urma urmei, dacă-ţi este dat să te bălăceşti

laurent-III-rd a scris:

Vreau si eu, asa ...:think:

da tu ce nu vrei.......

unoarecare a scris:

depresiv,pesimist,needucat,necultivat,lipsit de incredere si respect fata de sine ,why me.

Depresiv....ei bine tind sa cred ca depresia asta e o calitate...am citit de curand "pe culmile disperarii" de cioran si aceasta carte m-a facut sa imi dau seama ca totusi traiesc si eu ceva la dus pana la paroxism-"disperarea".

PS: cat despre "cucu si pupaza": am incercat, nu merge!

Cum vine asta depresia e o calitate...... :cry: ,eu una am incercato si nu mi s-a parut a fi o calitate,doar o experienta care te ajuta pe viitor ...si cam atat....dar perioada a fost ceva urat si una nu mi-as mai dorii inca o data asa ceva.

unoarecare a scris:

hmmmm....se pare ca a venit momentul in care trebuie sa-mi cer scuze.....trebuie sa va marturisesc faptul ca am incercat sa joc un rol si nu-mi place cum l-am interpretat ....pare intr-un fel masochist....vroiam doar sa vad cum reactioneaza lumea unui asemenea caz......am anticipat oarecum raspunsurile.....e ciudat cum poate sa reactioneze omul....cert e ca fiecare relationeaza oarecum la persoana-i si se gandeste ce ar face daca ar fi pus in situatia respectiva.

paradoxal, pentru o clipa chiar m-am simtit putin anxios.

cu regret...un oarecare

De ce crezi ca ai anticipat raspunsurile? ce te face sa crezi ca stii ce este in mintea celui din jur? Si de ce zici ca ti-ai asumat un "rol" care nu iti apartien? Esti tu atat de sigur?

Normal, ce te asteptai? Fiecare vede viata prin prisma propriilor experiente. Singurul adevar cunoscut e cel trait.

In alta ordine de idei, daca zici ca doar "ai testat reactiile", nu pot decat sa ma bucur ca de fapt lumea nu are un tanar ratat in plus. M-am saturat de tristetile 'trendy' ale rockerilor, emo si care or mai fi. Nu inteleg de ce lumea a devenit asa... colegii mei de liceu si facultate aveau vise, dorinte, aspiratii. Acum tinerii traiesc fara un scop concret, de pe o zi pe alta, deprimati si neincrezatori... Se duce naibii totul. :think:

Malkia a scris:

Normal, ce te asteptai? Fiecare vede viata prin prisma propriilor experiente. Singurul adevar cunoscut e cel trait.

In alta ordine de idei, daca zici ca doar "ai testat reactiile", nu pot decat sa ma bucur ca de fapt lumea nu are un tanar ratat in plus. M-am saturat de tristetile 'trendy' ale rockerilor, emo si care or mai fi. Nu inteleg de ce lumea a devenit asa... colegii mei de liceu si facultate aveau vise, dorinte, aspiratii. Acum tinerii traiesc fara un scop concret, de pe o zi pe alta, deprimati si neincrezatori... Se duce naibii totul. :think:

Poate pe "vremea ta" nivelul stresului era mai mic,aveau de ce sa fie motivati.....traiau intr-o lume mai putin poluata....poluarea afecteaza creierul uman....poate si pt ca pe acea vreme numarul omorurilor,violurilor a jafurilor era mult mai mic.Poate ca atunci nu iti era teama sa mergi pe strada asa cum iti e acum.

girl dream a scris:

Poate pe "vremea ta" nivelul stresului era mai mic,aveau de ce sa fie motivati.....traiau intr-o lume mai putin poluata....poluarea afecteaza creierul uman....poate si pt ca pe acea vreme numarul omorurilor,violurilor a jafurilor era mult mai mic.Poate ca atunci nu iti era teama sa mergi pe strada asa cum iti e acum.

Cucuri. "Pe vremea aceea" (doar Malkia are 80 de ani :think: ) se intra la facultate grrrrrrrrrrrreu, tată. Nu te primeau cu jdemii de greşeli de ortografie, nu era un simplu "concurs" de dosare, nu se freca duda-n bancă la şcoală.

Neintr

girl dream....sau dream girl....nush cum sa-ti spun...."depresia e o calitate" este o logica inspirata din cioran;El spunea ca omul nu poate atinge paroxismul decat o singura data in viata, de aici rezulta multe variatii de ratiune...printre care si ideea ca dupa un anumit timp...dupa ce ai experimentat la paroxism toata gama de sentimente nu mai are rost sa traiesti.

Ei bine de aici depresia e o calitate din punctul de vedere al tanarului depresiv, pentru ca singurul sentiment care il poate duce la intensitate maxima este disperarea...celelalte senimente au o stare flasca sau pur si simplu nu exista.

unoarecare a scris:

hmmmm....se pare ca a venit momentul in care trebuie sa-mi cer scuze.....trebuie sa va marturisesc faptul ca am incercat sa joc un rol si nu-mi place cum l-am interpretat ....pare intr-un fel masochist....vroiam doar sa vad cum reactioneaza lumea unui asemenea caz......am anticipat oarecum raspunsurile.....e ciudat cum poate sa reactioneze omul....cert e ca fiecare relationeaza oarecum la persoana-i si se gandeste ce ar face daca ar fi pus in situatia respectiva.

paradoxal, pentru o clipa chiar m-am simtit putin anxios.

cu regret...un oarecare

cert este. :think:

de ce renunti la rol asa de repede?

pentru ca nu-mi place cum am interpretat rolul.