Copiii nostri in Mainile lui Dumnezeu

Cleric Preston a scris:

sa inteleg ca tu te consideri reincarnat taman in familia pe care o meriti, si asta iti confera tie taria de a ati accepta soarta? imi dai voie sa te consider un om slab de inger daca ai nevoie de aberatii lipsite de logica pentru a-ti accepta parintii si familia?

Cleric Preston a scris:

ti-am si argumentat ca esti lipsit de logica elementara

daca ceea ce ai scris in postul de mai sus numesti argumentatie, atunci replica mea consta doar in a cita ceea ce mi-ai scris tu pe pm!

Cleric Preston a scris:

ps. esti slab rau de inger daca ai nevoie sa te consideri reincarnat voluntar pentru a-ti putea accepta parintii care-i ai

a presupune nu inseamna ca stii, a eticheta nu inseamna ca ai inteles.

Cand dorinta ta de a dialoga, de a intelege se va face vizibila in ceea ce scrii, iti voi raspunde cu cea mai mare placere, pana atunci da-mi voie sa te las prins intre presupunere si ignoranta.

Revin la intrebarile tale, unde nu am raspuns:

sarazin79 a scris:

daca nu pedepseste, atunci cum de cei ce vorbesc in numele sau, vorbesc despre pedeapsa, om mai presus sau altul sau nu?

Fiecare percepe divinitatea in felul lui, in limitele lui.

Unii il vad/simt pe Dumnezeu ca fiind un Dumnezeu gelos, manios, care pedepseste (vezi Vechiul testament, un Dumnezeu 'dintre pt dinte, ochi pt ochi', altii se autopedepsesc singuri imaginandu-si ca lui Dumnezeu nu-i place aia sau ailalta, altii se programeaza singuri pt esec si spun: na, Dumnezeu iar m-a pedepsit dar de fapt faptele proprii ii pedepseste, legea compensatorie, si nu Dumnezeu.

Personal consider ca Dumnezeu nu este decat Iubire si Lumnia si in El nu poti gasi decat iubire, lumina, pace, liniste, intelegere, ingaduinta, in cateva cuvinte, numai tot ceea ce poate fi mai bun pt un om. Asta inseamanca ca in intelegerea mea, tot ceea ce provoaca suferinta nu vine de la Dumnezeu ci vine din alte parti, de la noi, de la escurile noastre, de la ce am gandit, gandim sau am facut sau facem neconform cu ceea ce asteapta Dumnezeu de la noi.

sarazin79 a scris:

si nu ai de unde sti ca eu nu te iubesc pe tine. m'ai intrebat?

hei, asta a fost un exemplu dat la plesneala.

Nu colectionez sintagme de iubire din partea nimanui.

Voiam sa evidentiez faptul ca daca pe un singur om nu-l iubim cu toata fiinta noastra, nu-L iubim pe Dumnezeu.

Pt ca Dumnezeu se reflacta in fiecare dintre noi, pt ca DUmnezeu se manifesta prin fiecare dintre noi, mai mult sau mai putin. Particele divine exista in fiecare dintre noi.

sarazin79 a scris:

...binecuvantat prin simplul fapt de a fi zici ca nu; deci te'ai nascut din jocul aleator al unor celule si atat?

eu m'am simtit binecuvantat in viata prin toti cei pe care i'am cunoscut, prin toate lucrurile prin care am trecut...

Treaba cu binecuvantarea e o chestie ultra relativa. Ortodocsii percep binecuvantarea intr-un fel, alte culte in alt fel. Bine cuvantat, laudat, adulat, adorat, acceptat...depinde ce intelege fiecare...

Pt mine adevarata binecuvantare e cea venita de Sus. Deci, tot ce am, tot ce simt,tot ce primesc de la Dumnezeu este o binecuvantare pt ca tot ceea ce primesc, primesc pe merit.

Insa adevarata binecuvantare este faptul ca in ciuda pacatelor si greselilor mele, Dumnezeu lucreaza in continuare in viata mea cu atata iubire si dedicare...prezenta divina in fiinta mea este o binecuvantare.

Restul binecuvantarilor, pt mine, pot exista si ...nu ma clatina emotional prea pare.

sarazin79 a scris:

Percepi un creator al tuturor lucrurilor, mai putin al tau? Si daca te

anonimpamantean a scris:

daca ceea ce ai scris in postul de mai sus numesti argumentatie, atunci replica mea consta doar in a cita ceea ce mi-ai scris tu pe pm!

a presupune nu inseamna ca stii, a eticheta nu inseamna ca ai inteles.

Cand dorinta ta de a dialoga, de a intelege se va face vizibila in ceea ce scrii, iti voi raspunde cu cea mai mare placere, pana atunci da-mi voie sa te las prins intre presupunere si ignoranta.

zi merci ca te-am bagat in seama

ai capacitatea de a te autosesiza ca treci neobservat, reincarnatule?

Ca si un om credincios, Dumnezeu ne spune sa invatam ca si parinti Sistemul Sau de valori si pe urma sa-L intiparim in mintea copiilor nostrii. Educarea copiilor nostri in Valorile lui Dumnezeu este o responsabilitate a parintilor.

Daca noi ca si crestini nu ne educam copii nostri, cu siguranta ca o vor face altii. Binenteles ca acestia o vor face in valorile lor, care de cele mai multe ori sunt diferite fata de valorile crestine. Asa cum exista Dumnezeu, exista si satana. Satana va urmari ca copii nostri sa nu creada in Dumnezeu, sa nu creada in Scriptura, sa traiasca in pacat si sa-si iroseasca viata pe acest pamant, ca la sfarsit sa-si piarda viata vesnica (promisa de Dumnezeu, in Imparatia Lui). Pe langa toate acestea si pe acest pamant, un om fara Dumnezeu este un om chinuit si nefericit. Omul fara Dumnezeu nu are Sens in viata, traieste sub robia pacatului si este ca o mare involburata, tot timpul nemultumit.

"Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu toata puterea ta. Si poruncile acestea, pe care ti le dau astazi, sa le ai in inima ta. Sa le intiparesti in mintea copiilor tai si sa vorbesti de ele cand vei fi acasa, cand vei pleca in calatorie, cand te vei culca si cand te vei scula. Sa le legi ca un semn de aducere aminte la maini si sa-ti fie ca niste fruntare intre ochi. Sa le scrii pe usorii casei tale si pe portile tale."(Deuteronom 6:5-9)

cioanas a scris:

Educarea copiilor nostri in Valorile lui Dumnezeu este o responsabilitate a parintilor.

Asa iti vezi tu responsabilitatea de parinte.

Nu vad de ce asta este obligatoriu pentru toti.

Somnul ratiunii cica ar naste monstrii.

5 o a scris:

Asa iti vezi tu responsabilitatea de parinte.Nu vad de ce asta este obligatoriu pentru toti.

Somnul ratiunii cica ar naste monstrii.

Responsabilitatea de parinte crestin care cred in Dumnezeu. Daca dumneata nu crezi in Dumnezeu esti liber(a) sa-ti educi copilul cum crezi! Fiecare seamana si la urma culege! Daca semeni un caracter nobil, crestin, in copilul dumneatale, cu siguranta ca atunci cand va fi mare vei culege un om de valoare si pe care societatea se poate baza.

Un crestin nu pune ratiunea la somn, ci el cultiva in ratiune valorile adevarate care s-o puna intr-un mediu bun, dupa voia lui Dumnezeu.

Somnul ratiunii poate fi tot atat de periculos ca si moartea in pacat! De fapt pacatul adoarme ratiunea si o lipseste de adevaratele valori ale lui Dumnezeu. De aici rezulta oameni nefericiti, neimpliniti, nemultumiti!

Asa ca fiecare alege cum sa traiasca si cum sa-si creasca odraslele, totusi foarte curand vor culege roadele.

cioanas a scris:

Copiii nostri in Mainile lui Dumnezeu

Cel mai minunat lucru este sa-ti cresti copilul in frica de Dumnezeu

Frica de dumnezeu = teama de a nu-i pierde iubirea.

Dar se pare ca multi ezita sa spuna asta ca sa dea impresia ca daca nu ai grija , iti trage Dumnezeu cu tunetu' in cap de nu te vezi.

cioanas a scris:

Proverbe 1:8 Asculta, fiule, invatatura tatalui tau, si nu lepada indrumarile mamei tale!

Simion Ioanas ( http://www.geocities.com/cioanas/copiii.html )

Serios? Stii ce mi s-a spus mie? Ca daca mama mea vrea sa ma omoare , eu nu am dreptul sa ma opun. Daca o fac , o sa fiu o nenorocit de criminala.