Psihicul este cel mai bun medic din lume.
Și eu cred că e un nonsens chestia aia cu ZEN , când pe mine efectiv mă enervează atitudinile zen. Fug de persoanele flower power încă de la distanță! Le cunosc și dupa mers!
Eu cred că bolile îți aduc aminte că ai ajuns la surmenaj, că a cazul sa moderezi tot ce faci. Dacă reușești să prinzi primele primele simptome ( și nu când e prea târziu deja), cred cu tărie că trebuie doar să îți antrenezi creierul și să spui ,,stop'', bineînțeles, menajandu-te o perioada. Așa e istoricul meu cu alergia atipica ,,culeasa'' din ultimul an de facultate ...pe baza de stres. De câțiva ani nu a reușit să mai pună mâna pe mine, dar mi-a mai dat târcoale. La primul simptom, acționez ferm. Și nu mai apuca sa se declanșeze.
Cât despre concediu, ai mei au făcut prostia sa nu meargă în concediu câțiva ani, să își facă o casa. I-a costat o viață asta, pe unul - ad literam.
Exista mai multe forme de a avea ,,concediu'', chiar daca nu ai bani de vacanta. Trebuie doar sa te ocupi de asta și creierul va găsi soluții originale și fascinante pt ,,vacanta''. Perspective și soluții alternative, concentrarea pe SENSUL vieții ( și nu doar rahaturile cotidiene), cunoașterea oamenilor noi ( la modul intim, pătrunzând suflete și istorii de viață), o carte BUNA, un proiect umanitar, voluntariatul periodic, forta creației, și atâtea altele - reprezintă aventura vieții, cea care e cel mai puternic impuls împotriva bolii, stagnării, depresiei.
Și capacitatea asta este că un muschi. Necesita antrenament și pur și simplu..devine stil de viață.
