DAN-GABRIEL a scris:Ai si o latura neironica in tine?
in mod ironic... da !
;)
Dumnezeu a creat omul...sau invers?
Început de crystyann, Dum 18 sep 2005 · 249 răspunsuri · 49.525 vizualizări
raulmaniac a scris:in mod ironic... da !:flowers:
Nu cauta sa ai si nici sa cunosti ce limite si orizonturi practici
Innebunesti de cap o lume-ntreaga cu ingeri slabi,didactici.
Uita de El, nu mai conteaza , traieste tu ce El nu ti-a dat
Uitand de tine , crezi in El !E viceversa defapt !
DAN-GABRIEL a scris:Nu cauta sa ai si nici sa cunosti ce limite si orizonturi practiciInnebunesti de cap o lume-ntreaga cu ingeri slabi,didactici.
Uita de El, nu mai conteaza , traieste tu ce El nu ti-a dat
Uitand de tine , crezi in El !E viceversa defapt !
Gabriel, limitele sunt cele pe care n-i le impunem ! :flowers:
maniacu a scris:Gabriel, limitele sunt cele pe care n-i le impunem ! :flowers:
Am avansat,acum sunt Gabriel.Probabil ca sa nu ma confund cu Dan.
DAN-GABRIEL a scris:Am avansat,acum sunt Gabriel.Probabil ca sa nu ma confund cu Dan.
sigur !
DAN-GABRIEL a scris:Am avansat,acum sunt Gabriel.Probabil ca sa nu ma confund cu Dan.
sigur
Evolutia prezentata de tine seamana foarte mult cu evolutia fiecaruia in parte, trecand prin copilarie si ajungand la maturitate. Un copil isi poate imagina tot felul de lucruri despre un anumit fenomen. Interesant e ca reprezentarile lui - de ex. norul e o punga de plastic in care se afla multa apa, si cand trece pe langa un alt nor punga se sparge si apa cade pe pamant - nu sunt lipsite de adevar. E vorba de o alta perceptie, un alt mod de a privi lucrurile, care se va rafina ulterior spre maturitate.
Insa greseala pe care o faci ar fi ca introduci in teoria ta stiinta ca argument solid ce ar demonstra inexistenta lui Dumnezeu. Daca ar fi asa atunci un om de stiinta ar trebui sa fie ateu prin definitie, or stim ca numarul celor care inteleg lumea prin prisma stiintei si care cred in Dumnezeu - ba chiar practica o religie - este mare. Se pare ca intre Dumnezeu si stiinta nu exista probleme; din contra, multi din cei care se situeaza la frontierele stiintei aduc argumente interesante in favoarea existentei lui Dumnezeu.
CE A FOST MAI INAINTE: OUL SAU GAINA?...EU ZIC CA PUIUL LA ROTISOR 
stiucarul a scris:CE A FOST MAI INAINTE: OUL SAU GAINA?...EU ZIC CA PUIUL LA ROTISOR :flowers:
hmm... si eu credeam ca oul la rotisor ?!
Pixelut a scris:Evolutia prezentata de tine seamana foarte mult cu evolutia fiecaruia in parte, trecand prin copilarie si ajungand la maturitate. Un copil isi poate imagina tot felul de lucruri despre un anumit fenomen. Interesant e ca reprezentarile lui - de ex. norul e o punga de plastic in care se afla multa apa, si cand trece pe langa un alt nor punga se sparge si apa cade pe pamant - nu sunt lipsite de adevar. E vorba de o alta perceptie, un alt mod de a privi lucrurile, care se va rafina ulterior spre maturitate.Insa greseala pe care o faci ar fi ca introduci in teoria ta stiinta ca argument solid ce ar demonstra inexistenta lui Dumnezeu. Daca ar fi asa atunci un om de stiinta ar trebui sa fie ateu prin definitie, or stim ca numarul celor care inteleg lumea prin prisma stiintei si care cred in Dumnezeu - ba chiar practica o religie - este mare. Se pare ca intre Dumnezeu si stiinta nu exista probleme; din contra, multi din cei care se situeaza la frontierele stiintei aduc argumente interesante in favoarea existentei lui Dumnezeu.
In fond cine stabileste si poate delimita clar, unde si care sunt marginile pentru agnosticism, cat si pentru ateism ? In definitiv daca ar fi strict pozitionate, agnosticismul sau celelalte categorii, savoarea ar devenini nula. Ibidem si acribia. Perceptia ca instrument al cunoasterii este abc-ul, adica de acolo-ncepe orice. Simturile, cate-or fi, sunt primele luari de contact, sau sunt cele care determina prima intrebare.
CITITI ATASAMENTUL ESTE FOARTE INTERESANT