heidy a scris:Cand este un om fericit ?
Cand vrea.
Cred ca s-a inteles gresit scopul topicului. Ideea era ca doar tu esti responsabil pentru nefericirea din viata ta, nu faptul ca-ti lipseste ceva. E o problema de perceptie. Daca incerci sa intelegi de unde provin acele ganduri negre, incepi sa te calmezi.
Topicul nu cred ca se refera neaparat la fericire sau bucurie, ci mai degraba la impacare.
E greu sa pierzi pe cineva, de exemplu, dar poti alege sa accepti situatia, sau sa plangi si sa cauti vinovati in permanenta. Sau daca ti-a facut cineva rau, poti sa-l ierti sau il poti uri la nesfarsit, distrugandu-ti viata.
Oamenii "rai" sunt in general oameni lasi. Le e frica sa-si infrunte propriile probleme, asa ca se agata de ale altora, cautand sa-si demonstreze ca exista altii si mai nu-stiu-cum decat ei. Dar nu merge. Stiu fiindca am incercat
Oare de ce atunci cand un om impartaseste ceea ce stie (indiferent ca-i corect sau gresit) pentru a ajuta, se gasesc unii sa-l ia la cafteala pentru ca "se da prea smecher"?
Cineva de p-aici zicea, "sa fi fericit inseamna sa fi multumit de ceea ce esti". De ce n-ai fi? Daca de azi vei trai complet singur, izolat de lume, sau intr-o lume in care sa nu mai conteze ce esti(infatisare, realizari, etc), ai mai fi nemultumit? Te-ar mai deranja cu ceva conditia ta, oricare ar fi ea? Probabil ca nu.
Din asta intelegi ca defapt nu-i nimic neinregula cu tine, din moment ce nu mai exista nimeni care sa te judece.
Atunci, de ce nu poti face asta si intr-o societate? Multumit poti fi oricand, daca te ierti si-i ierti pe cei care te-au doborat.
Piramida lui maslow e adevarata intr-o oarecare masura, dar nu prea are legatura cu subiectul adus in discutie.
Hrana si comfortul fizic sunt evident necesare pentru a supravietui, dar asta nu inseamna ca fara ele un om nu poate avea vise sau principii, mai importante decat orice. Depinde ce vrei de la viata.