Început de Angel_Of_Night, Vin 17 oct 2008 · 187 răspunsuri · 45.195 vizualizări
Valentin Rădulescu, Cutezanţa minţii, Editura Militară, 1988
De ce poartă titlul acesta ? Pentru că sunt prezentate ideile marilor gânditori în descoperirea mai ales a unor calcule matematice complexe. Cu siguranţă, această cutezanţă a început în Babilon, a fost continuată în Egipt, Grecia, purtată mai departe de arabi în Europa, şi aşa mai departe.
Cartea poate fi găsită aici.
Glenn T. Seaborg, William R. Corliss, Omul şi atomul, Editura Ştiinţifică, 1974
Stroe Marcus, Imaginaţia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980
Ce este imaginaţia ?
E abilitatea de a ne forma imagini mentale, senzaţii şi concepte,
I.M. Zabelin, Geografia pe alte planete, Editura Ştiinţifică, 1963
Cărţulia asta, care nu are dec
Iosif Goldhaar, Lumina neagră, Editura Ştiinţifică, 1965
Există lumină neagră ? Da, şi nu. Dacă e să ne luăm doar după aparatele cu care se detectează razele invizibile ochiului: infraroşii, ultraviolete, gamma...da, ar exista lumină neagră. Dar, pentru ochiul biologic, nu există.
Al. Stoenescu, În lumea distanţelor, Editura Ştiinţifică, 1967
O altă carte frumoasă despre geometrie, pe înţelesul oricui. Ne introduce în lumea distanţelor atomice şi subatomice, de ordinul femto-metrilor, atom-metrilor....până la distanţe macro, de ordinul peta-metrilor şi exa-metrilor.
Distanţe macro:
deca-metru (d) - 10 m
hecto-metru (hm) - 102 m
kilo-metru (Km) - 103 m
mega-metru (Mm) - 106 m
giga-metru (Gm) - 109 m
tera-metru (Tm) - 1012 m
peta-metru (Pm) - 1015 m
exa-metru (Em) - 1018 m
Distanţe micro:
deci-metru (dm) - 10-1 m
centi-metru (cm) - 10-2 m
mili-metru (mm) - 10-3 m
micro-metru (μm) - 10-6 m
nano-metru (nm) - 10-9 m
pico-metru (pm) - 10-12 m
femato-metru (fm) - 10-15 m
ato-metru (am) - 10-18 m
G. Folescu, Helios,
Jen
Albert Ducrocq, Romanul materiei, Editura Ştiinţifică, 1966
Cum a apărut materia, din ce, şi..c
Solomon Marcus, Paradoxul, Editura Albatros, 1984
O carte care pe mine m-a fascinat, prin frumuseţea abordării temei, de către academicianul Solomon Marcus.
Se dezbat mai mult paradoxurile antichităţii, cum sunt : paradoxul lui Ahile şi al broaştei ţestoase, paradoxul grămezii de gr