ce psihoterapie sa aleg?

buna tuturor din nou

nu m-am hotarit cu terapia,dar in schimb am vorbit cu sefa mea.i-am spus problema mea,am argumentat putin,am discutat putin in contradictoriu...in final,nu prea am stabilit suma,dar sper sa-mi dea cit am cerut.dar oricum va fi o crestere.

anmarr are dreptate mare-comunicarea-este f.importanta.mi-a spus ca si ea vrea sa fiu mai atenta,caci in ultima vreme am avut un comportament de era convinsa ca mi-am gasit altcevca si vreau sa plec.sincera sa fiu,parea destul usurata ca nu este vorba sa plec.

dar sa nu spun "hop"pina nu sar gardul....

Bravo,toata stima. :cry:

tinatina a scris:

buna tuturor din nou

nu m-am hotarit cu terapia,dar in schimb am vorbit cu sefa mea.i-am spus problema mea,am argumentat putin,am discutat putin in contradictoriu...in final,nu prea am stabilit suma,dar sper sa-mi dea cit am cerut.dar oricum va fi o crestere.

anmarr are dreptate mare-comunicarea-este f.importanta.mi-a spus ca si ea vrea sa fiu mai atenta,caci in ultima vreme am avut un comportament de era convinsa ca mi-am gasit altcevca si vreau sa plec.sincera sa fiu,parea destul usurata ca nu este vorba sa plec.

dar sa nu spun "hop"pina nu sar gardul.... :cry:

felicitarile mele...

si vezi ca se poate....pasul acesta facut de tine este unul foarte mare caci incet incet vei reusii sa iti capetii increderea in fortele tale

Va multumesc. Vreau sa devin mai puternica,fiul meu trebuie sa invete de la mine ca nu trebuie sa-ti fie frica in viata .

Cred ca psihoterapia ca sa aiba rezultat trebuie sa fie platita din banii munciti ai clientului. Un client care vine la psihoterapeut cu bani de la tata si mama (chiar tata si mama fiind sursa bolii lui) nu poate fi de bun augur. Am vazut doua cazuri vindecate prin psihoterapie, insa in ambele pacientii si-au platit ei psihoterapia.

Ce cazuri, ce boli?

mia b a scris:

Ce cazuri, ce boli?

primul caz, e chiar psihoterapeutul cu script de agresor psihic, nu era decompensat psihiatric (adica pacient de psihiatrie) insa avea probleme in relatiile din familie cu sotia, copiii, s-a terapiat la 34 de ani, apoi a facut cariera ca psihoterapeut in Elvetia (el fiind bucurestean)

al doilea caz, e o clienta a psihoterapeutului de mai sus, care ajunsese cu depresie destul de grava, in sensul ca dormea intruna si nu se mai ridica cu zilele din pat, acum e foarte activa, are cariera, salar bun, si-a luat casa in rate, de ani de zile nu a mai pus pastile in gura (mediul in care a crescut ea a fost unul devalorizant, maicasa o batea, ii spunea sa moara cu 15 minute inaintea ei ca nu e buna de nimic, apoi parintii ei se bateau intre ei, taicasu alcoolic)

alte cazuri substantial ameliorate prin spihoterapie in Romania nu am vazut (asta nu inseamna ca nu exista), in special pentru ca nu prea avem psihoterapeuti competenti si cu autoritate, apoi pacientii se duc prea tarziu, ori daca se duc, renunta dupa cateva sedinte

primul e siegfried cumva?

eu nu vreau sa cred ca rata de succes e atat de mic la nivel national. dar da ai dreptate, multi se duc ori prea tarziu ori renunta prea repede.

cat despre psihoterapie si eu as merge pe ceva mai nou si documentat precum cognitiv-comportamentala. la mine a adus beneficii si in scurt timp, e drept cred ca relatia conteaza f mult precum si vointa pacientului de a se lupta cu proprii demoni care il trag in jos (figurativ vorbind). pt ca de obicei se vrea ceva rapid si de efect iar asa ceva nu prea exista. plus ca trebuie parasit si mediul nociv care te-a modelat sa fii si sa te simti cum te simti. am mai incercat psihanaliza dar la mine nu a dat rezultate aproape deloc, poate la altii merge, oricum e de durata fata de psihoterapia cognitiv comportamentala deci implica si costuri mult mai mari.

tinatina tu din ce oras esti? ca poate nu exista doar 2... ne putem uita pe copsi si sa vedem ce si cum sau vreo informatie legata de un psihoterapeut bun din orasul tau.

Cleric Preston a scris:

ca nu prea avem psihoterapeuti competenti si cu autoritate, apoi pacientii se duc prea tarziu, ori daca se duc, renunta dupa cateva sedinte

Judecand dupa terapeutii pe care i-am vizitat pana acum , tuturor le-a lipsit autoritatea.Dupa cateva sedinte nu imi mai venea sa ma duc , erau prea primitori , amabili si mai mult bateam apa in piua decat sa facem ceva concret.Nu e de ajuns ca imi plangeam eu de mila , imi mai plangeau si ei dadacindu-ma.

Ca sa castige increderea clientului , terapeutul trebuie sa aibe incredere in el insusi si sa fie autoritar.Nu iti prea vine sa ai incredere in cineva care nu are incredere in el insusi.

Si daca o terapie nu are la baza sentimentul de incredere si siguranta e compromisa din start indifirent de cunostiintele si diplomele terapeutului.

gabone77 a scris:

primul e siegfried cumva?

iosafat