Început de albella, Sâm 16 aug 2008 · 236 răspunsuri · 21.788 vizualizări
halfhalf a scris:A intelege pe cineva inseamna a-l cunoaste,dar asta se intampla in functie de cat de bine te cunosti pe tine insuti ,mai intai.Daca esti o persoana neincrezatoare,este foarte greu sa ajungi sa ai incredere in cineva.
Cunoasterea de sine implica aflarea calitatilor si defectelor proprii si in relatie cu ele facem proiectii asupra celor de langa noi.
crede-ma ca uneori imi doresc sa nu mai cred atat in anumite persoane!!!
sado a scris:crede-ma ca uneori imi doresc sa nu mai cred atat in anumite persoane!!!
Ideea este sa crezi in tine,nu in altii.Stii cine esti,stii ce poti,dar sa nu ai asteptari prea mari de la cei din jur,caci fiecare om greseste.
Gaseste-ti echilibrul interior si vor disparea si asteptarile.Vei lua totul asa cum este, dar cu intelegere pentru greselile inerente.
halfhalf a scris:Ideea este sa crezi in tine,nu in altii.Stii cine esti,stii ce poti,dar sa nu ai asteptari prea mari de la cei din jur,caci fiecare om greseste.Gaseste-ti echilibrul interior si vor disparea si asteptarile.Vei lua totul asa cum este, dar cu intelegere pentru greselile inerente.
adevarul e ca inainte nu prea aveam incredere in mine,dar acum chiar am..:)
albella a scris:Cand vrei mai mult de la o relatie iar el se cantoneaza intr-un tipar clar delimitat care nu iti lasa loc de visare decat de la o intlanire la alta......mai are rost sa stai intr-o relatie, oricat de intense ar fi sentimentele si oricat de fierbinti ar fi imbratisarile?
Daca exista lucruri care te nemultumesc lucruri pe care el le face, le spune, le provoaca, iar tie nu iti convin, trebuie sa pui in balanta, sa analizezi si sa recunosti ca poate nu e sa fie.
albella a scris:Uneori spui stop si totusi revii. Poate are legatura cu placerea de a suferi, poate nu.Uneori iti pastrezi speranta dar suferinta se dovedeste a fi mai puternica.
De multe ori, inchidem ochii in fata realitatii si nu vrem sa acceptam ca lucrurile nu mai sunt ca la inceput
talida2006t a scris:De multe ori, inchidem ochii in fata realitatii si nu vrem sa acceptam ca lucrurile nu mai sunt ca la inceput
albella a scris:Cand stii ca nu mai are sens sa mai speri, sa mai astepti, sa te framanti incercand sa afli ce ai gresit, ce ai mai putea schimba la tine........Cand mintea ta iti spune ca nimic nu se va schimba iar sufletul tau topeste de suferinta promisiunilor ramase neimplinite.....de cine asculti?
Cand vrei mai mult de la o relatie iar el se cantoneaza intr-un tipar clar delimitat care nu iti lasa loc de visare decat de la o intlanire la alta......mai are rost sa stai intr-o relatie, oricat de intense ar fi sentimentele si oricat de fierbinti ar fi imbratisarile?
Va provoc sa va ganditi la tema asta aparent siropoasa. Nu ma refer la cuplurile in care nu mai exista sentimente si doar obisnuinta si inertie, nici la cuplurile in care dragostea a murit sufocata de umilinte, violenta sau indiferenta.....
Ma refer la cuplurile, usor asimetrice, in care el (sau ea) se declara fericit iar ea (sau el), la fel de fericita se lupta cu gustul amar al stagnarii.
renunti la speranta atunci cand stii ca nu mai are rost sa continui relatia
MaxJuve a scris:renunti la speranta atunci cand stii ca nu mai are rost sa continui relatia
sincer eu am renuntat la o asemenea relatie,dar totusi mai am o farama de speranta ca intr-o zi ar putea fi bine!oricum mai degraba s-ar adeveri ce scrie "in alba ca zapada" decat ce am zis eu mai sus!
cum definesti tu binele ala?
MaxJuve a scris:cum definesti tu binele ala?
impreuna din nou,intelegandu-ne bine si iubindu-ne ca la inceput!
sa inteleg ca tu acuma esti cu altul,dar mai ai un pic de speranta pentru cel din-ainte