Cand sa renunti la speranta?

asa, nu va dezmintiti.....

pai nu v-ati pus intrebarea ca poate de asta e greu de luat decizia.....ca ele persista si nu dispar, ba dimpotirva

cand esti pus in situatia prezentata de tine...la un moment dat vei stii si cand sa spui stop...chiar dak il iubesti pe cel de langa tine,daca vrei ceva mai bun pt tine .renunti cu durere in suflet dar renunti sau nu daca iti palce sa suferi...dar depinde de caz

mandy777 a scris:

cand esti pus in situatia prezentata de tine...la un moment dat vei stii si cand sa spui stop...chiar dak il iubesti pe cel de langa tine,daca vrei ceva mai bun pt tine .renunti cu durere in suflet dar renunti sau nu daca iti palce sa suferi...dar depinde de caz

renunti la el nu la speranta...sunt lucruri diferite...la speranta nu poti renunta asa usor."domle de azi nu mai sper"ca nu poti sa faci asa..

Uneori spui stop si totusi revii. Poate are legatura cu placerea de a suferi, poate nu.

Uneori iti pastrezi speranta dar suferinta se dovedeste a fi mai puternica.

albella a scris:

Cand stii ca e cazul sa spui gata si sa pleci mai departe?

Se va intampla acest lucru,atunci cand vei simti ca ai epuizat toate modalitatile de comunicare a trairilor tale,a sentimentelor,a dorintelor legate de relatia de cuplu.

A te simti mereu vinovat/a ca tu esti cel/cea din cauza caruia nu merge relatia,te va duce la o saturatie interioara si la dorinta de eliberare,chiar daca va ramane o umbra de regret.

Cand esti dispus/a sa dai totul,sa uiti de tine pentru a-l simti pe celalalt fericit si implinit,iar feed-back-ul nu-si face aparitia,intervine o durere surda ,dar persistenta,care te va indrepta incet-incet spre "vindecare".

Faptul ca nu iti incurajeaza demersurile,din diverse motive,teama,nesiguranta,neincredere,arata ca nu este dispus/a sa se implice in ceva serios,dar nu vrea nici sa te faca sa suferi.Astfel inoti in propria imaginatie limitata de actiunile lui/ei.

Pana in momentul in care vei sti ca trebuie sa renunti,bucura-te de fiecare clipa petrecuta alaturi de el/ea,umpleti sufletul cu amintirile simtamintelor tale,asa incat regretele ca ai omis ceva sa nu-si aiba locul.

De obicei,in astfel de cazuri,feed-back-ul apare dupa incheierea relatiei si deja este prea tarziu pentru unul din parteneri.

albella a scris:

Uneori spui stop si totusi revii. Poate are legatura cu placerea de a suferi, poate nu.

Uneori iti pastrezi speranta dar suferinta se dovedeste a fi mai puternica.

Ai incercat cu sinceritate? Intre femei si barbati este o prapastie in comunicare si barbatii rareori sunt cei care sunt constienti de ea. Incearca sa-ti dai seama ce iti lipseste din relatie si sa-i spui pe sleau. Daca lucrurile sunt asa de rele precum spui, nu prea ai nimic de pierdut.

Nictalop a scris:

Ai incercat cu sinceritate? Intre femei si barbati este o prapastie in comunicare si barbatii rareori sunt cei care sunt constienti de ea. Incearca sa-ti dai seama ce iti lipseste din relatie si sa-i spui pe sleau. Daca lucrurile sunt asa de rele precum spui, nu prea ai nimic de pierdut.

Nu sunt rele, ci poate cam dificlie si cu mare consum de energie.

albella a scris:

Nu sunt rele, ci poate cam dificlie si cu mare consum de energie.

da cu un consum de energie care te va face sa renunti:la el/ea,la ce a fost intre voi,la amintiri,dar la speranta nu cred...cel putin nu usor..

albella a scris:

Uneori spui stop si totusi revii. Poate are legatura cu placerea de a suferi, poate nu.

Uneori iti pastrezi speranta dar suferinta se dovedeste a fi mai puternica.

Atunci cand suferinta va fi cu adevarat mai puternica decat speranta, atunci ai sa spui stop.

Sau, daca poti, da-ti un termen peste care nu treci ( la mine functioneaza asta cu termenul)

X.E.N.A. a scris:

Atunci cand suferinta va fi cu adevarat mai puternica decat speranta, atunci ai sa spui stop.

Sau, daca poti, da-ti un termen peste care nu treci ( la mine functioneaza asta cu termenul)

Si la mine functioneaza. La serviciu :)

In rest, mai accept si amanari.

Eiiiiiiiiiiiiiiii, nu e chiar asa tragic, voiam sa mai stiu daca si altora li se mai intampla sa ramana, din diferite, motive, cantonati intr-o relatie traita exclusiv in prezent.