laurent-III-rd a scris:Hai sa iti spun eu de ce nu ai dreptate. Nu iei in calcul foarte multi factori care sunt decisivi. Anume ca : ai o perioada limitata de timp pe care o petreci pe pamant, apoi sunt uzura morala si fizica a omului, ambitiile sociale si altele. Viata noastra e finita si ce faci daca nu ai intalnit persoana aia care spui tu, la varsta care trebuie sa ai o familie ?
Stai degeaba asa, mori singur, sau ce ?
Ar fi usor sa fie asa cum spui tu, dar din pacate nu este. Si nu ca o spun eu, poti vedea asta numai uitandu-te in jurul tau.
Evident, nu traim vesnic, la fel cum este evident sa ne intemeiem la un moment dat o familie. Nici n-am insinuat sa ramanem singuri pana la adanci batraneti, in asteptarea sufletului pereche. Insa am spus altceva. Si ca sa intelegi, am sa-ti prezint un exemplu. Sa spunem ca pana la varsta de 30 de ani nu ti-ai intalnit sufletul pereche. Dar ai intalnit un alt om, pentru care ai sentimente frumoase, care te respecta, cu care faci click in anumite puncte, etc. Si te hotarasti sa faci pasul decisiv,si anume sa te casatoresti, alaturi de el. Ideea e ca mariajul nu este totuna cu traitul in concubinaj; cand stai cu un om fara sa te lege un act , o marturie in Biserica, un copil, sau doi, si alte lucruri, nu-i nici o problema, dar deja cand intervin toate astea si mai mult de atat, e cam greu sa divortezi doar pentru ca dupa 10 ani de casatorie ti-ai gasit tu sufletul pereche. De ce facem lucrurile sa fie usoare de-abia dupa ce trecem prin etape asa importante? Asta te intreb eu. Ok, te casatoresti,nici o problema. Dar in momentul in care o faci, trebuie sa fii sigur ca vei duce asta pana la capatul zilelor, si mai ales trebuie sa il cunosti foarte foarte bine pe cel de langa tine. Multi privesc casatoria ca pe un joc, sau in orice caz, nu ca pe ceva extrem de important, cum de altfel si este. E usor sa "bagi" divort daca nu-ti mai convine, "ca-n puii mei,fata, o face toata lumea, e la ordinea zilei". E usor sa-ti "bagi picioarele" cand nu iti asumi niste obligatii atat de mari. In caz contrar, esti lipsit de scrupule si de discernamant,dupa parerea mea.
Te casatoresti pentru ca iti pierzi speranta ca-ti vei gasi sufletul pereche. Pentru ca te resemnezi. Pentru ca vrei sa traiesti viata asta si sa intri in randul lumii, sa ai copii, sa te realizezi pe plan familial, etc. Ok, nici o problema. Dar in acest caz, resemneaza-te total, cu tot sufletul, nu doar cu vorba.
Cred ca ti-am raspuns la intrebare. Nu muri singur, fa-ti o familie, dar daca intr-o zi ai sa-l intalnesti, si vei fi casatorit, nu-ti bate joc de tine, de copiii tai, de oameni per total!
Si mai sunt multe de spus pe tema subiectului,Laur. Dar noua oamenilor ne e frica de singuratate. Dar nici nu vrem sa pierdem ceva. Vrem sa avem catig 100%. Asta nu se poate. Nu putem fi si in caruta, si in teleguta. La un moment dat, trebuie sa alegem. Definitiv si pentru totdeauna.
