Cleric Preston a scris:Da, am fost un copil abuzat. Tu in schimb esti un specimen bine adaptat nevrozei mioritice. Ceva te tine bine tintuit pe loc, nu-i asa?
heii!! imi placea mai mult raspunsul ala cu "iesi afara si vino cu parintii data viitoare"
abuzat sau nu...
Si eu am fost destul de abuzata psihologic si emotional (draga mami, pt ca stiu ca-ti mai place sa urmaresti activitatea mea online, ia aminte, ca respectul meu l-ai pierdut... din ziua in care l-am cunoscut pe Horia 
). Aveam capul plin de "eu te-am facut eu te omor", "esti o proasta si nu esti buna de nimic", palme in fata blocului de fata cu prietenul/iubitul meu, foi rupte din caiet din cauza ca faceam o greseala de ortografie... INTOTDEAUNA asculta mai mult ce ziceau vecinii despre mine in loc sa ma asculte pe mine...
Imi amintesc ca odata am luat un 9 in primara, pentru ca dupa ce ca scrisesem de 2 ori tema, la o despartire in silabe am uitat sa scriu si bucata cealalta de cuvant pe randul urmator... si ce am mai urat-o atunci ca daca tot imi corecteaza tema macar sa o corecteze ca lumea!). Toate lucrurile astea am inceput sa le constientizez cand am vazut site-ul firmei lui Horia... de aceea o parte din terapia (incurajarea de a ma exprima) mi-am facut-o prin site-urile lui.
Cred ca nu era zi sa nu mi se reproseze ca seman cu tata si ca sunt rea si insensibila si ca doar fratimio o iubeste (fratimio... sper sa aiba mai multa constiinta de sine decat aveam eu la vremea lui). Apoi au fost mari conflicte intre mine si ea pentru ca eu vedeam/simteam ca educatia pe care i-o da lui este GRESITA, dar nu te puteai pune cu monstrul, ca-mi dadea una de-mi clantaneau dintii. Aaaa, aveau un sipc preferat in camara cu care ma bateau si cand ma vaitam ca mi-a dat peste degete (pentru ca-mi aparam fundul) imi spuneau ca sunt proasta. Extrem de multe alte exemple cand primeam bataie din cauza faptului ca fratimio era mai creativ decat credeau ei ca poate sa fie un copil si ziceau ca s-a inspirat din comportamentul meu.
Băăă, dar nu-mi aduc aminte sa-l fi atins maicamea vreodata pe fratimio cu palma sau cu sipcul, in schimb cred ca pana a facut 15 ani aveau partidele lor de "giuguleala" in care eu nu aveam voie sa particip "ca eram prea mare".
In timp ce citeam din mesajele anterioare ale lui Cleric am descoperit ca eu intr-un fel traiesc ceea ce a vrut taicamio sa traiasca, pentru ca l-am iubit/compatimit mai mult din cauza ca-l vedeam mereu agresat/abuzat psihologic si emotional de mama - Dovada: comunitatea mea virtuala care se adresa initial "repararii barbatului".
Stiu ca mai am si eu probleme in a-mi constientiza copilaria, dar primul pas l-am facut atunci cand n-am mai vrut sa ma mint pe mine si ceea ce simteam, si sa spun mereu ce gandesc (ca sunt gandurile mele, ale proiectilor asupra mea ale parintilor, prietenilor etc) si am observat ca doar scriind si vazand feedbackul pot sa-mi revizuiesc comportamentul astfel incat sa fiu intotdeauna constienta de ceea ce simt si de ceea ce gandesc.
Am trecut de la paranormal la psihologie pentru ca TREBUIE sa aiba un numitor comun, iar ideea este sa te adaptezi la societate nu sa te auto-excluzi din ea. Sunt de acord ca astrologia te afunda si mai mult in astral/visare dar m-am gandit ca daca s-a perpetuat atat o fi ceva si de capul ei.
Referitor la comparatia intre mine si Cleric (din perspectiva paranormala, respectiv profesional-psihologica), eu cred ca omul care nu e perfect constient de sine isi utilizeaza energia in mod neeficient, adica ceea ce ai putea folosi citind mesajele unui user inainte sa-i raspunzi, folosesti constient/inconstient la crearea diverselor "puteri paranormale" care sunt atotpermisive, adica orice inadaptat al societatii se declara linistit paranormal si se considera implinit. Eu nu. Eu nu ma las pana nu impac si capra si varza 
Pe ansamblu sunt de acord si cu abordarea lui Cleric, mai face el misto de cate unii, foarte subtil ce-i drept, dar e o forta transformatoare foarte puternica. Astept sa vad cum ma va transforma pe mine.
PS. "Idiotul" de psihoterapeut la care m-au dus ai mei (pentru ca nu se ma intelegeau domne' cu fata care a inceput sa aiba personalitate proprie si sa-si manifeste drepturile), si eu am acceptat doar ca sa-si dea si ei seama unde e adevarul, mi-a prescris seroxat dupa prima sedinta pe motiv ca mi s-a dereglat chimia creierului, ca sunt neuronii suprasolicitati (cred si eu, dupa ce am stat 7 luni de zile sa ma fac ca lucrez in timp ce citeam tot felul de carti paranormale recomandate de magi si alchimisti)... dar pana nu te dai singur cu capul de sus nu vezi afaltul ;).
Trebuia sa iau o jumatate seara, dar am renuntat la pastile dupa o saptamana, pentru ca am avut un grup cu care trebuia sa merg prin tara, iar dimineata in drum spre hotel am lesinat la metrou (aug 2008!)... Noroc cu constiinta/experienta care m-a invatat ce sa fac in situatiile respective ca sa nu intru in panica.
Acum caut sa ma angajez din nou, dar criza economica / sarbatorile isi pun amprenta mai mult decat ar trebui, iar ai mei isi mai spala din constiinta/pacate dandu-mi bani de chirie in Bucuresti pentru ca acasa cu ei am innebunit suficient.
Vreau sa fiu libera...