Omul cat traieste invata, dar in cazul asta mai greu cu invatatul si mai usor cu facutul...Persoanelor cu acest fel de manifestari li se pare normal ceea ce fac, li se pare ceva demn de o cauza nobila si mai mult ca toate, cred ca durerea lor este unica si ca nu a mai fost traita de nimeni. Li se pare ca lumea s-a terminat odata cu partenerul X si dupa 1 luna, 2, 3 isi gasesc pe altcineva. Eu cred ca e una din cele mai joase forme de iubire...sincer dar in consecinta cat se poate de uman...
Ma rog...fiind o problema patologica ma gandesc ca nu e de condamnat ci pur si simplu s-ar putea remedia cu ajutorul unui psiholog.