iaca braul....
ia mai baga ceva gandire
kanabys a scris:este acelasi lucru dar nu ne dam noi seama
iaca braul....
ia mai baga ceva gandire
Iubire vs indragosteala
Început de nightwish, Mie 18 iun 2008 · 101 răspunsuri · 18.184 vizualizări
annadanna a scris:Serios??? Chiar asa ???Suntem cumva la "Tampenia roportaliana a zilei"?!?
ce e ASTA, wonder bra ?
pardon, wonder woman ?
puiu.t a scris:iaca braul....ia mai baga ceva gandire
iaca braul....
ia mai baga ceva gandire
b
de....sunt indragostit 
puiu.t a scris:de....sunt indragostit :P
:)
acuma ca ai devenit "gold"
pupate-as...acum ma vad si eu ..orange
-MiReLa- a scris:De cele mai multe ori o relatie trece prin mai multe etape.Din punctul meu de vedere:
Indragosteala: furnicaturi in burtica, respiratie greoaie cand mergi la intalnire, saruturi furate, emotii cand vezi ca te suna, transpiri cand te ia de mana, simti ca te topesti si ramai fara rasuflare cand te strange in brate, discutii excesiv de lungi la telefon
Treptat furnicaturile sunt inlocuite de senzatia de stabilitate, impacare cu tine, relaxare....relatia se implineste, trece intr-o noua etapa.
foarte adevarat! iubirile nu sint indragosteli. a fi indragostit este prima etapa a unei stari emotionale pe care o nutresti fata de un partener de sex opus, si a fost f. bine descrisa in mesajul Mirelei. indragostirea are de a face cu atractia, fizica si/sau intelectuala. in plus, exista deosebiri esentiale intre femei si barbati din acest punct de vedere. se stie ca o femeie este atrasa de aspectele performantei intelectului masculin, ale inteligentei, umorului, galanteriei si sensibilitatii masculine, iar un barbat, in primul rind de fizicul unei femei. deci din start se porneste de la alte premize cind relationam. in plus, de multe ori in faza indragostelii, inzestram persoana care ne-a atras cu calitati pe care nu le are, iar explicatia este simpla: cind sintem atrasi precum fluturii de noapte de un bec aprins, sintem prea orbi pt. a remarca nepotrivirile, discordantele si defazajele. din pacate, toate aceste aspecte ale procesului de indragostire, nu au facut parte pina de curind din efortul de cunoastere cu care societatea/parintii/scoala sa inarmeze adolescentii si tinerii, in aventurilor pe care fiecare din noi le traieste incepind cu acea virsta. din nefericire, de multe ori se incheie casatorii care nu au trecut de faza aceasta, iar urmarile le stim cu totii.
cu totul altceva este iubirea. si iarasi Mirela a punctat f. frumos ce deosebeste iubirea de indragosteala. in plus, iubirea are parte de sentimente mult mai profunde decit numai fluturasii din stomac, asa cum este pretuirea, asa cum este respectul, asa cum este responsabilitatea. daca ai reusit sa atingi starea de iubire, atunci esti perfect constient de imperfectiunea fiecaruia, si tocmai pt. ca stii acest lucru poti sa ii oferi celuilalt fara sa te temi, fara sa fii suspicios, fara egoism, fara ezitare, cu tot sufletul si cu constiinta permanent treaza si atenta la nevoile si starile de spirit si sufletesti, pe care le traieste partenerul tau.
si mai este ceva. pt. ca o iubire sa fie iubire, este nevoie de doi oameni, si este nevoie ca fiecare dintre cei doi sa ofere, fara a astepta nimic in schimb. daca insa numai unul ofera, iar celalalt raspunde conditionat, si nu ofera si el la rindul lui neconditionat, atunci acea relatie nu este una de iubire autentica. si cred, ca f. putine relatii ajung la stadiul amintit de iubire autentica, pierzindu-se in derizoriu, dupa ce dispar fluturasii din stomac.
si mai este ceva. pt. ca o iubire sa fie iubire, este nevoie de doi oameni, si este nevoie ca fiecare dintre cei doi sa ofere, fara a astepta nimic in schimb. daca insa numai unul ofera, iar celalalt raspunde conditionat, si nu ofera si el la rindul lui neconditionat, atunci acea relatie nu este una de iubire autentica. si cred, ca f. putine relatii ajung la stadiul amintit de iubire autentica, pierzindu-se in derizoriu, dupa ce dispar fluturasii din stomac.
Perfect adevarat....in majoritatea relatiilor cotidiene unul iubeste iar celalalt se lasa iubit.....din pacate
Arcangelo a scris:Indragosteala,e o emotie patimasa...neaparat,contine o doza considerabila de dorinta,idealizari(mai mult sau mai putin naive...)si tone de proiectii...ne proiectam visele,sperantele,asteptarile,asupra ,,ales/ului/ei'',il/o inventam,si cu ceva ajutor din partea sa,putem sa o tinem asa chiar cativa ani...(de fapt,conditia,e sa apara o distanta,eventual fortata de imprejurari...)Atunci,ne putem desfasura in voie...putem sa proiectam toate fanteziile,si nu exista nimeni si nimic care sa ne smulga din visare...
Indragostirea contine si o doza de suferinta(,,romantica''poate,dar deloc idilica...).Framantari,nerabdare,emotii...
Sigur ca indragostirea ne poate ajuta sa iubim,suntem mult mai dispusi sa observam calitatile unui om,sa apreciem tot ce poate fi apreciat,sa ignoram ceea ce ne displace(chiar daca ne-am pune problema,am gasi si o multime de scuze...)
In cazuri fericite,e posibil ca indragostirea sa lase loc unei relatii de iubire.
Si o fi iubirea ,,neconditionata'',dar o relatie sanatoasa,nu e niciodata neconditionata.Nici un om in toate mintile,nu ar ramane alaturi de un partener abuziv,indiferent cat de mult l-ar iubi...relatiile victima/victimizator,nu sunt relatii sanatoase!
Iubirea e un alt fel de apreciere a cuiva,una mult mai detasata...e posibil ca cineva sa ne placa enorm din anumite puncte de vedere,dar sa ne displaca suficient din altele,ca sa dorim sa NU mentinem o relatie .Nimeni nu ar trebui sa se lase victimizat,tiranizat,torturat,abuzat in orice fel,si asta in numele iubirii!
In ce ma priveste,prefer sa fiu singur,decat intr-o asemenea relatie...oricat de mult as iubi.Si nu e vorba doar de iubirea intre parteneri...si iubirea prieteneasca si cea paterna sunt exemple foarte bune de relatii conditionate.
Asa sunt relatiile...stiu ca pare(poate chiar e)un paradox,dar singurele relatii sanatoase,sunt cele conditionate...pentru ca ele sunt relatii in care dependenta e macar limitata...
Nimeni nu ar trebui sa lege de maini si picioare pe altcineva,sau sa permita cuiva sa il faca dependent...din pacate,copii,nu au de ales...cel putin pana cand cresc mari...
Asa-zisa ,,iubire parinteasca'' e adesea o relatie abuziva,victima/victimizator,o relatie de dependenta,pe care nu ar trebui sa o justificam in vreun fel!
Oameni buni,puneti conditii...spuneti,,te iubesc,dar asta nu inseamna ca voi sta alaturi de tine,daca tu te comporti abuziv!"
Daca partenerul(din orice fel de relatie,fie ea chiar si relatia mama-copil)o ia razna,si se comporta abuziv,daca isi inchipuie ca totul ii e permis pentru ca e iubit/a,ca totul ii e permis pentru ca va ,,iubeste'',si daca nu puteti sa il/o faceti sa priceapa ca nu puteti accepta asa ceva,plecati...e cel mai bine.
Si nu e nimic de regretat...
Faceti doar acele compromisuri care nu va compromit...invatati sa spuneti ,,nu''.
Mai bine,iubiti-l/o de la distanta...nu e nevoie sa asteptati pana cand iubirea va fi inlocuita de ura...si sa suferiti pana atunci.
Asta cred eu despre iubire si relatiile conditionate.nu avea rost sa rescriu.
Arcangelo a scris:Indragosteala,e o emotie patimasa...neaparat,contine o doza considerabila de dorinta,idealizari(mai mult sau mai putin naive...)si tone de proiectii...ne proiectam visele,sperantele,asteptarile,asupra ,,ales/ului/ei''
iti dau perfecta dreptate, si bine ar fi daca am fi cu totii constienti de acest lucru ...
Arcangelo a scris:Sigur ca indragostirea ne poate ajuta sa iubim,suntem mult mai dispusi sa observam calitatile unui om,sa apreciem tot ce poate fi apreciat,sa ignoram ceea ce ne displace(chiar daca ne-am pune problema,am gasi si o multime de scuze...)
de data aceasta nu sint sigur ca este asa. ca ea, indrogostirea, poate fi etapa incipienta a unei iubiri, sint de acord, dar ca ea poate sa constituie un ajutor in a iubi, nu sint convins. de altfel, ignorarea a ceea ce ne displace este sursa frustrarii de mai tirziu, atunci cind fluturasii din stomac si-au luat zborul. cind romantismul s-a sfirsit si revenim pe pamint, vom fi neplacut surprinsi de aspecte ale comportamentului si conceptiilor 'iubitului/iubitei' pe care la inceput nu le-am bagat in seama, ba mai mult, le-am ignorat, tocmai pt. a continua sa visam.
Arcangelo a scris:Si o fi iubirea ,,neconditionata'',dar o relatie sanatoasa,nu e niciodata neconditionata.Nici un om in toate mintile,nu ar ramane alaturi de un partener abuziv,indiferent cat de mult l-ar iubi...relatiile victima/victimizator,nu sunt relatii sanatoase!
daca relatia a ajuns sa fie una abuziva, inseamna ca cel care si-a oferit iubirea si care este abuzat, a ramas doar la stadiul indragostirii, fara a reusi sa se destepte din vis. si avem in acest caz unul din pericolele potentiale ale indragostirii, si ale imposibilitatii de a trece mai departe la etapa maturitatii sentimentale a iubirii. cu alte cuvinte, cazul prezentat nu poate fi definit ca iubire.
oricum, eu sint de parere ca iubirea ESTE neconditionata. toate celelalte situatii nu poti fi numite iubiri.
Arcangelo a scris:Nimeni nu ar trebui sa se lase victimizat,tiranizat,torturat,abuzat in orice fel,si asta in numele iubirii!
ma repet, in cazuri enumerate mai sus nici nu se poate pune problema ca ar fi vorba de o iubire. pt. a iubi presupune sa stii f. bine ce se intimpla cu tine, cu alte cuvinte trebuie sa te fi maturizat emotional, astfel incit sa iti dai seama de ce doresti sa iti oferi iubirea, ce anume doresti sa construiesti sentimental, si daca celalat este la fel de capabil ca si tine sa participe la constructia relatiei de iubire.
iar daca nici una din aceste caracteristici nu se regaseste in relatia respectiva, din punctul meu de vedere nu este vorba de iubire, ci doar de indragostire.
Arcangelo a scris:Si nu e vorba doar de iubirea intre parteneri...si iubirea prieteneasca si cea paterna sunt exemple foarte bune de relatii conditionate.
orice relatie care este conditionata, fie ea chiar si parentala sau filiala, nu este o relatie bazata pe iubire, ci pe interese, egoisme, imaturitati.
Arcangelo a scris:Daca partenerul(din orice fel de relatie,fie ea chiar si relatia mama-copil)o ia razna,si se comporta abuziv,daca isi inchipuie ca totul ii e permis pentru ca e iubit/a,ca totul ii e permis pentru ca va ,,iubeste'',si daca nu puteti sa il/o faceti sa priceapa ca nu puteti accepta asa ceva,plecati...e cel mai bine.
nimic nu te poate opri intr-o relatie, nici macar iubirea! tocmai, exact libertatea de a pleca, fara sa fii somat sau conditionat, este expresia iubirii autentice. caci doar cel care iubeste matur, ii poate dori celui pe care-l iubeste tot binele din lume... iar daca acest 'bine' poate inseamna plecarea inspre alte orizonturi, numai iubirea autentica este in stare sa o infaptuiasca, si sa il lase pe "calator" (iubit/iubita, fiu/fiica) sa plece. si toate celelalte asa-zise iubiri, cele care conditioneaza, cele egoiste, meschine, lipsite de noblete si generozitate sufleteasca vor cauta sa santajeze, sa manipuleze si sa abuzeze de cel doritor de libertate.
Arcangelo a scris:Mai bine,iubiti-l/o de la distanta...nu e nevoie sa asteptati pana cand iubirea va fi inlocuita de ura...si sa suferiti pana atunci.
chiar si in cazul iubirii pe care o numim parentala, daca parintele isi conditioneaza copilul, nu este vorba de iubire! cliseul iubirii parintesti, careia copii ii sint datori pina ce parintele moare, este un cliseu traditional, bazat pe credinta crestina de respect si iubire fata de cel care ti-a dat viata, preluata din imaginea iubirii pe care noi oamenii, "copii", i-o datoram lui Dumnezeu, "Tatal ceresc". iata de ce, de destule ori traditia conditioneaza, si ne leaga de o datina ce se poate dovedi arbitrara si excesiva in anumite situatii, conditionindu-ne sa acceptam fara rezerve legile ei, uneori strimbe.
ca nu este asa, o dovedeste pertinent cazul discutat mai sus.
Omul este o finta complexa,
trebuie sa studiezi mult ca sa poti pricepe.
De aceea , o actiune de a lui indrgosteala, este tot o actiune complexa.
Asa in cuvinte putine indragosteala este cand iti place de cineva
Iubirea este mai ampla, trebuie sa raspunda si partenerul.
Ce faci insa cand, vrei sa treci de la indragosteala la iubire ?
O sa incerc sa imi raspund mie, si apoi sa vad daca chiar este posibil.