De ar putea bărbaţii, printre r
Povesti,povestiri,glume crestine,orientale si de pretutindeni.
Început de Gelupanda, Joi 12 iun 2008 · 418 răspunsuri · 81.475 vizualizări
Superb, superb, superb!!!!!!
:P 8) :) ;) ;) :P
Gandul cel bun...
Indreptandu-se spre casa, un taran a gasit la marginea drumului, pe camp, un sac plin cu porumb. Uitandu-se el de jur-imprejur, s-a hotarat sa-l ia acasa, fiindca i-ar fi prins tare bine si, oricum, nu-l vedea nimeni. S-a mai uitat o data inainte, inapoi, in dreapta si in stanga si s-a apleacat sa ia sacul.
Dar, deodata, s-a oprit, amintindu-si ca, intr-o singura directie, nu s-a uitat: in sus. Privind cerul, lasa acolo sacul si, zambind, isi continua linistit drumul spre casa, spunandu-si:
- Multumesc, Doamne, ca mi-ai dat gandul cel bun. E drept ca as avea mare nevoie de un sac cu porumb, dar mai mult am nevoie de un cuget curat si linistit. Cu siguranta ca vreun vecin din sat nu a putut duce prea mult deodata si se va intoarce dupa sac. Daca l-as fi luat nu m-ar fi vazut nici un om, dar m-ar fi vazut Dumnezeu.
"Ma straduiesc sa am un cuget curat inaintea lui Dumnezeu si inaintea oamenilor."
Nu mai astepta sa se schimbe lumea...
Interviu cu Dumnezeu,
de Octavian Paler
- Ai vrea sa-mi iei un interviu, deci... zise Dumnezeu.
- Daca ai timp... i-am raspuns. Dumnezeu a zimbit.
- Timpul meu este eternitatea... Ce intrebari ai vrea sa-mi pui?
- Ce te surprinde cel mai mult la oameni?
Dumnezeu mi-a raspuns:
- Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca..., iar apoi tinjesc sa fie copii; ca isi pierd sanatatea pentru a face bani...,
iar apoi isi pierd banii pentru a-si recapata sanatatea; faptul ca se gindesc cu teama la viitor si uita prezentul, iar astfel nu traiesc nici prezentul nici viitorul; ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.
Dumnezeu mi-a luat mina si am stat tacuti un timp. Apoi am intrebat:
- Ca parinte, care ar fi citeva dintre lectiile de viata pe care ai dori sa le invete copiii tai?
- Sa invete ca dureaza doar citeva secunde sa deschida rani profunde in inima celor pe care ii iubesc..., si ca dureaza mai multi ani pentru ca acestea sa se vindece; sa invete ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai putin; sa invete ca exista oameni care ii iubesc dar, pur si simplu, inca nu stiu sa-si exprime sentimentele; sa invete ca doi oameni se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada in mod diferit; sa invete ca nu este
suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca, de asemenea, trebuie sa se ierte pe ei
insisi.
- Multumesc pentru timpul acordat..., am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai
dori ca oamenii sa stie?
Dumnezeu m-a privit zimbind si a spus:
- Doar faptul ca sint aici, intotdeauna.
BIJUTERIA VALOROASA
- Inteleptule, am venit la tine pentru ca ma simt atat de mic, de neinsemnat, nimeni nu da doi bani pe mine si simt ca nu mai am forta sa fac ceva bun
Pretuieste momentul
O secunda, un minut, o ora, o zi; si inca un an s-a scurs in fata ochilor mei. Privesc cu disperare si le las in mod constient sa treaca, dorindu-mi totusi sa le opresc cu orice pret.
Fiecare moment pretios pierdut imi macina constiinta. De ce nu am incerca mai mult sa le fac sa dureze in loc sa le irosesc prin activitati nedorite?
Cei mai multi dintre noi isi petrec viata cu lucruri monotone, de rutina, doar pentru a supravietui in aceasta jungla avida de bani.
Ne dorim wekenduri si vacante, renuntand la orice altceva.
Nu este pacat sa nu apreciem fiecare secunda pretioasa care este a noastra?
Cum indraznim sa gonim acest dar al vietii, mai pretios decat orice altceva din ceea ce poate avea un om?
Traieste pentru ziua de astazi si nu conta pe ziua de maine. Zilele de maine se aduna, devenind castele goale, pierdute, formate din zilele de ieri, lasand sa treaca perioade uitate si sterile de timp.
Pretuieste-ti fiecare moment pentru ca poate fi ultimul!
Sally EICHHORST
Papirusul si legenda pietrei fermecate
In timp ce se punea foc in colturile bibliotecii (din Alexandria, Egipt la anul 640 d.Hr.), un bibliotecar batran s-a ascuns pe o alee ingusta, uitandu-se cum flacarile se inaltau la cer. Dupa cateva zile, cand cladirea candva mareata ajunsese o ruina fumeganda, bibliotecarul se asternu pe treaba, scormonind printre ramasite cu un bat. Nu ramasese nici un papirus.
Cu inima franta, dadea sa plece, cand lovi cu piciorul un vas aproape carbonizat, din care iesea capatul unui sul subtire si ingalbenit, singurul document ramas din Biblioteca din Alexandria. Bibliotecarul l-a inhatat pe data si a scuturat cenusa de pe eticheta scorojita din pricina caldurii. Tilul suna asa:
Cei trei frati
Au fost odată,
BACNOTA DE 20 DOLARI
Un consultant de renume şi-a