Geneza

octavc a scris:

Delia, ai vazut cum un om dealtfel guraliv si care se 'pricepe si stie' orice in cercul lui de prieteni, ai vazut, spuneam cum se pierde in fata unei camere de luat vederi ce emite in direct?

Cum privirea, devenind usor tampa, i se blocheaza undeva, prin lentilele aparatului, spre departare...

Cum nu-si mai gaseste vorbele si ideile?

Cum se pierde, de parca are in fata cine stie ce mare minune?

Camera sa fie de vina?

N-as crede.

Atunci ce altceva?

Pai, stii ce sta in spatele camerei ce transmite in direct?

Constiintele noastre observatoare, stau.

Ca o mare de constiinte.

Uneori numita si opinia publica, ochii lumii ("te vede lumea", "te rade lumea"), gura lumii, in fata careia, o constiinta individuala intotdeauna se pierde...

Chiar daca constiinta lui cutare sau cutare, nu se uita la televizor (sau chiar este in ..."somn adanc"! adanc de 2 metri sub pamant), mereu vin alte si alte constiinte noi, astfel incat aceasta entitate formata din suma unor constiinte (inca) mai mult sau mai putin responsabile, exista.

Am crezul ca, in ziua in care aceasta suma de constiinte, aceasta entitate imateriala, prea putin inca constienta de ea insasi, va fi formata din constiinte total responsabile, in ziua aia, pot spune ca Dumnezeu a aparut pe pamant.

Pentru ca din ziua aceea, omul nu va mai crea in slujba raului, ci a binelui.

O oarecum astfel de 'entitate' exista, azi, pe pamant, si am vorbit de nenumarate ori de ea:

Vizionare placuta.

Exista si o alta explicatie, mult mai credibila, explicata foarte bine de psihologie - aceea ca este timorat!

Are o sansa si nu vrea sa o rateze. Intervine inteligenta emotionala sau nu!

Nu toti guralivii devin taciturni in fata unei mari mase de oameni ci doar unii dintre ei - aceia care au probleme emotionale.

Reactii emotionale si atat.

Suntem de cata vreme pe aceasta planeta?

De cat timp se formeaza aceasta constiinta "a binelui" si de fapt este "a raului"?

La ce ii serveste lui Doamne-Doamne constiinta colectiva umana?

Nu contest faptul ca are un rol important in acest "joc", dar nu constiinta este totul - ci acea samanata interioara, pe care omul inca (deja suntem in mileniul III) nu a descoperit-o.

De ce?

Pentru ca acea constiinta pe care o urci pe piedestal este interesata doar de latura materiala - acea latura distrugatoare.

Omul, maimuta, animalul, putem sa-i spunem cum vrem, de cand este pe terra nu a facut decat sa distruga Planeta Mama si nici macar nu a depus efortul sa o inteleaga, dar sa vina in sprijinul ei.

Ps. - ne pasa (timpul trecut) de opinia publica pentru ca asa era educatia - priveste generatiile tinere - nu le mai pasa de opinia publica, de alte constiinte ce stau sa priveasca spectacolul adolescentei, ci chiar fac tot ce pot pentru a fi impotriva "sistemului", a prejudecatilor si a codurilor impuse de societate cu mult inainte de a exista ei.

Tot nu am inteles la ce-i serveste lui Doamne-Doamne acea "constiinta" de care vorbesti tu.

delia delia a scris:

Exista si o alta explicatie, mult mai credibila, explicata foarte bine de psihologie - aceea ca este timorat!

Are o sansa si nu vrea sa o rateze. Intervine inteligenta emotionala sau nu!

Nu toti guralivii devin taciturni in fata unei mari mase de oameni ci doar unii dintre ei - aceia care au probleme emotionale.

Reactii emotionale si atat.

Chiar asa sa fie, nu exclude ceea ce spuneam ca exista in spatele camerei...

Si ceea ce de fapt este important, nu pierderea sau timorarea individului.

Oricum, nu toti se pierd sau se balbaie, mai poti vedea o gramada care nu fac nimic altceva decat sa se uite 'in gol', la lentilele camerei.

delia delia a scris:

La ce ii serveste lui Doamne-Doamne constiinta colectiva umana?

Tot nu am inteles la ce-i serveste lui Doamne-Doamne acea "constiinta" de care vorbesti tu.

OK, iti explic:

- daca in opinia ta Doamne-Doamne ar fi o persoana voyeour-ista, un spion constient, gata sa se transforme in Ingerul sau Calaul tau, i-ar servi la alimentarea povestilor de adormit copii mici si mari.

- daca in opinia ta, Dumnezeu se gaseste in plin proces de formare a unei laturi materiale, (asta ar raspunde intrebarii unde este si de ce nu se arata), in 'persoana' omenirii responsabile (care omenire nu se bazeaza pe trupuri ci pe ganduri purtatoare de informatii, experienta, emotii samd), atunci este evident la ce i-ar servi. Ar fi chiar procesul 'nasterii' sale.

Ok?

octavc a scris:

Chiar asa sa fie, nu exclude ceea ce spuneam ca exista in spatele camerei...

Si ceea ce de fapt este important, nu pierderea sau timorarea individului.

Oricum, nu toti se pierd sau se balbaie, mai poti vedea o gramada care nu fac nimic altceva decat sa se uite 'in gol', la lentilele camerei.

OK, iti explic:

- daca in opinia ta Doamne-Doamne ar fi o persoana voyeour-ista, un spion constient, gata sa se transforme in Ingerul sau Calaul tau, i-ar servi la alimentarea povestilor de adormit copii mici si mari.

- daca in opinia ta, Dumnezeu se gaseste in plin proces de formare a unei laturi materiale, (asta ar raspunde intrebarii unde este si de ce nu se arata), in 'persoana' omenirii responsabile (care omenire nu se bazeaza pe trupuri ci pe ganduri purtatoare de informatii, experienta, emotii samd), atunci este evident la ce i-ar servi. Ar fi chiar procesul 'nasterii' sale.

Ok?

E adevarat nu exclude, insa poti la fel de bine sa spui ca in spatele camerelor nu vezi doar constiinta colectiva ci si prejudecatile unor oameni care sunt gata sa eticheteze fiecare miscare pe care o va face "timoratul".

Pentru mine Doamne-Doamne reprezinta VIATA si atat!

Miracolul acesta numit viata de la frunica, pe care o dadeai exemplu, pana la OM.

Doamne-Doamne nu a nascocit totul pentru a-i servi ulterior la ceva, ci doar a creat!

Precum compozitorul, precum pictorul, etc.

Constiinta despre care vorbeai este doar o unealta care i-ar face mult bine OMULUI.

Mai cred, ca el, OMUL se leaga de orice, doar pentru a-si asigura egoul ca va fi peren intr-un fel sau altul.

Gandeste ca va dainui macar in "constiinta colectiva", ca astfel are o "portita de salvare"!

Nu vrea sa accepte ideea ca poate fi precum o frunza, precum iarba... azi esti, maine nu mai esti.

In loc sa-si petreaca viata gandind cum sa intre in "constiinta colectiva", mai bine ar fi pentru om sa traiasca VIATA!

(adica sa o pretuiasca)

delia delia a scris:

Nu contest faptul ca are un rol important in acest "joc", dar nu constiinta este totul - ci acea samanata interioara, pe care omul inca (deja suntem in mileniul III) nu a descoperit-o.

De ce?

Pentru ca acea constiinta pe care o urci pe piedestal este interesata doar de latura materiala - acea latura distrugatoare.

Exista termenul de rea-credinta, dar nu am auzit de cel de rea-constiinta.

Constiinta nu trebuie confundata cu sufletul, prin care simti viata, si care iti cere sa iei (uneori si ce nu ti se cuvine).

Constiinta este ceva aparte, ei nu-i trebuie nimic material. Tocmai de aici ar aparea si miracolul devenirii noastre.

Constiinta nu trebuie confundata nici cu o instanta de judecata, care, stim cu totii cat de impartiala poate fi.

Personal, nu pot asocia constiinta cu ceva rau. Constiinta este ca o 'carte vie', ce contine numai sfaturi corecte, de care vointa noastra, tine sau nu cont.

Sunt convins ca si violatorului pedofil cel mai ticalos, constiinta ii spune sa lase in pace copilul pe care a pus ghearele. Doar ca liberul sau arbitru, ascultand de sfaturile 'sufletului sau ticalos', alege sa mearga inainte. Pentru ca asa cum i se bucura sufletul mancand ceva bun, cum i se bucura sufletul auzind o melodie buna, cum i se bucura sufletul racorindu-se in apa pe caldura, sau vazand pe cineva drag, tot sufletul i se bucura siluind pe acel copil nevinovat!

Pot exista intradevar constiinte responsabile, si iresponsabile. Iresponsabile in sensul in care nu inteleg ca suntem doar niste celule ale unei entitati imateriale atotputernice cu adevarat in univers, si ca momentan, nu functionam precum furnicutele din filmuletul pe care ti l-am aratat mai devreme.

Si precum musuroiul nu ar exista fara coeziunea furnicilor, tot asa, si ceea ce ar trebui sa apara, ceea ce se asteapta sa se implineasca, menirea noastra de a-l forma pe adevaratul Dumnezeu, sau mai exact 'trupul' sau, intarzie sa se intample.

Sau, daca mai ne luptam mult intre noi, si nu apucam sa dezvoltam o tehnologie de aparare, in cazul unui asteroid mai hotarat, nici nu o sa mai apara...

Cred ca nu-si inchipuie nimeni ca o sa apara o mana care il va opri, sau ca va veni poate Iisus, si iarasi il va opri.

Sau ca o sa mai fie ceva dupa el...

Altceva decat legile universului, care vor porni, din nou, intr-un alt colt al universului, lungul lor drum de a deveni din imaterial, material constient si responsabil...

delia delia a scris:

E adevarat nu exclude, insa poti la fel de bine sa spui ca in spatele camerelor nu vezi doar constiinta colectiva ci si prejudecatile unor oameni care sunt gata sa eticheteze fiecare miscare pe care o va face "timoratul".

Intradevar, ca o frica care manipuleaza, insa o frica de cei buni, si nu una de Iad, smoala si foc, ca cea care manipuleaza astazi...

Nu?

delia delia a scris:

Pentru mine Doamne-Doamne reprezinta VIATA si atat!

Miracolul acesta numit viata de la frunica, pe care o dadeai exemplu, pana la OM.

Doamne-Doamne nu a nascocit totul pentru a-i servi ulterior la ceva, ci doar a creat!

Precum compozitorul, precum pictorul, etc.

Viata este si pentru mine.

Dar vezi tu, compozitorul si pictorul, isi gandesc creatia, o ajusteaza pana considera ca i-au dat forma dorita, apoi o contempla alaturi de cei carora li se adreseaza.

Ori doar viata, nu face toate astea.

Ar trebui ca viata sa aiba o constiinta.

Si o poate avea doar prin noi.

Noi, mintile vii, constiinte, nu indivizii bipezi...

delia delia a scris:

Mai cred, ca el, OMUL se leaga de orice, doar pentru a-si asigura egoul ca va fi peren intr-un fel sau altul.

Gandeste ca va dainui macar in "constiinta colectiva", ca astfel are o "portita de salvare"!

Nu vrea sa accepte ideea ca poate fi precum o frunza, precum iarba... azi esti, maine nu mai esti.

In loc sa-si petreaca viata gandind cum sa intre in "constiinta colectiva", mai bine ar fi pentru om sa traiasca VIATA!

(adica sa o pretuiasca)

Exact cu aceasta 'constiinta colectiva' au lucrat, avand constiinta unei punti peste timp cu noi, cei din mereu repetabilul 'azi', urmatorii oameni:

Iisus, Mahomed,..........Platon, Socrate, .............. Einstein, Edion..........Gustav Effel...........si toti pana la 'azi'...

Si au stiut ca sunt o frunza, au stiut ca maine nu au sa mai fie, dar au pus tot efortul, intregul timp al viaetii lor personale, tocmai in modelarea (influentarea) acestei constiinte publice.

PS

Ai vazut tot filmuletul?

octavc a scris:

"Nu

octavc a scris:

Ori doar viata, nu face toate astea.

Ar trebui ca viata sa aiba o constiinta.

Si o poate avea doar prin noi.

Intreb doar atat: cine a conchis asta? si de ce este un imperativ?

Suntem precum furnicile (pe care le dadeai exemplu) intr-un univers ataaat de mare... crezi ca am ajuns la sfarsitul cunoasterii? Crezi ca nu mai lipsesc piese din marele ADEVAR?

Octav, ne place sau nu ne place, acceptam sau nu acceptam - NU STIM nici cine este Doamne-Doamne si nici ce planuri are cu noi, "maimutele evoluate"... putem doar sa ne facem iluzii si sa ne continuam drumul cunoasterii, facand tot felul de supozitii. Putem sa alegem una dintre multele cai deja batatorite de altii, sau sa ne cream propria noastra cale.

Eu zic ca nimeni nu greseste, atata timp cat cauta.

delia delia a scris:

Intreb doar atat: cine a conchis asta? si de ce este un imperativ?

Suntem precum furnicile (pe care le dadeai exemplu) intr-un univers ataaat de mare... crezi ca am ajuns la sfarsitul cunoasterii? Crezi ca nu mai lipsesc piese din marele ADEVAR?

Octav, ne place sau nu ne place, acceptam sau nu acceptam - NU STIM nici cine este Doamne-Doamne si nici ce planuri are cu noi, "maimutele evoluate"... putem doar sa ne facem iluzii si sa ne continuam drumul cunoasterii, facand tot felul de supozitii. Putem sa alegem una dintre multele cai deja batatorite de altii, sau sa ne cream propria noastra cale.

Eu zic ca nimeni nu greseste, atata timp cat cauta.

"Intreb doar atat: cine a conchis asta? si de ce este un imperativ?"

octavc a scris:

"Intreb doar atat: cine a conchis asta? si de ce este un imperativ?"

"ne place sau nu ne place, acceptam sau nu acceptam - NU STIM nici cine este Doamne-Doamne si nici ce planuri are cu noi..." - aceasta este realitatea obiectiva, restul sunt doar supozitii, speculatii.

Tu inca nu ai raspuns la intrebari.

delia delia a scris:

"ne place sau nu ne place, acceptam sau nu acceptam - NU STIM nici cine este Doamne-Doamne si nici ce planuri are cu noi..." - aceasta este realitatea obiectiva, restul sunt doar supozitii, speculatii.

Tu inca nu ai raspuns la intrebari.

desigur, desigur...

Intreb si eu, daca dupa 5 ani de cercetari, dupa 5 ani de documentari, daca dupa 2 carti scrise nu sub influenta vointei personale ci a unei inspiratii care nu mi-a dat alternativa refuzului, dupa sute de dezbateri pe bloguri si pe forumuri ('grele' daca te uiti, eu nu scriu raspunsuri gen "da" sau "nu", imi este permis sa-mi conturez o parere personala care sa devina intr-un final, dincolo de supozitii si de speculatii, o convingere?

Si pe care sa o afirm, desigur, in numele meu?

Vezi tu, eu incerc sa construiesc ceva, un 'turn' din care sa vedem cat mai departe, si ma astept sa analizam fiecare 'caramida, iar daca este buna o lasam iar daca nu, o dam deoparte si cautam o alta mai potrivita.

Dar genul asta de afirmatii aduce cu o secera primita in zona picioarelor, ori un cutremur pentru constructie...

Ma intelegi tu?

De altfel, Delia, vezi tu, problema se pune asa:

Dumnezeu nu exista deloc?

Dumnezeu este un om ('chipul si asemanarea') cu puteri supranaturale?

Dumnezeu este Duh?

Dumnezeu este Spiritul Universal manifestat in Tot?

Dumnezeu este "Pentru mine Doamne-Doamne reprezinta VIATA si atat! DELIA DELIA"

Duhul este in Dumnezeu, ca si intr-o persoana posesoare de constiinta?

Duhul este in om? ('Dumnezeu e in voi')

Duhul este pretutindeni, si totul se 'scalda' ca intr-un mare ocean spatial in acest Duh?

Duhul este si 'oceanul', si 'viata' si 'puterea plus constiinta unei omeniri responsabile'? Adica o Treime 'palpabila cu ratiunea.

'Oceanul' este 'Tatal', 'Viata' este 'Fiul' iar 'Constiinta responsabila si Evolutia ei Spirituala' este 'Sfantul Duh'?

'Tatal' este Batranul, 'Fiul' este Iisus, 'Sfantul Duh' este ceva ca o 'fantoma' ce ne supravegheaza viata?

Una dintre variante trebuie sa contina adevarul.

Iar, dintre toti care-si sustin convingerea, unii trebuie ca au perfecta dreptate.

Si atunci, cum vine 'capacul' pus de tine : "ne place sau nu ne place, acceptam sau nu acceptam - NU STIM nici cine este Doamne-Doamne si nici ce planuri are cu noi..." - aceasta este realitatea obiectiva, restul sunt doar supozitii, speculatii."

Ei?

PS.

"Tu inca nu ai raspuns la intrebari."

Cum poti sa-ti dai seama de acest lucru?

delia delia a scris:

Cui foloseste amuzamentul tau?

Te sprijina si-ti da putere?

Un om care a ajuns la un nivel de intelegere peste mediocru, nu se mai amuza de credina altuia, pentru ca, nu-i asa, a ajuns la o anume intelegere "superioara" a lucrurilor.

Biblia este interpretata in fel si chip de fiecare "religie" in parte.

Totul sta in perceptie. Frumusetea consta in faptul ca nimeni nu poate dovedi ca are dreptata si nici ca ceilalti nu au dreptate.

Nu cunoști subiectul. Mai bine o lăsăm așa. Dacă tu te duci la un avocat care la proces