Cu riscul de a da apa la moara unora,am sa mai povestesc niste episoade din viata mea:
Am aratat deja ca nu am fost un copil dorit.De fapt,parintii mei au facut tot ce au putut ca sa ma avorteze...doar ca avortul era interzis prin lege,si pedepsit drastic...Tata,a facut rost de niste injectii cu hormoni feminini...sperau ca folosirea lor va duce la un avort ,,spontan''...nu a fost asa...
tot ei i-a propus mamei sa o ajute sa aiba un ,,accident''...sa o impinga pe scari,ca sa avorteze....dar ei i-a fost frica...atunci,i-a propus sa o preseze pe burta...pana avorteaza....doar ca ideea asta era si mai groaznica...mi-a povestit chiar ea...
De fapt,din ce am citit,stressul psihic si cel fizic in perioada sarcinii,creste semificativ sansa de a bloca productia de testosteron a fatului...la fel si injectiile cu hormoni,au dat cu sigurata peste cap,mecanismele normale de configurare a creierului.Se vorbea intr-o carte de sexologie,si de efectul starilor de greata,cu voma,ale mamei...presiunea asupra fatului ,pe semne ,reprezinta un stress suplimentar...de fapt,toate conditiile favorizante ale producerii homosexualitatii,pomenite in carte,erau indeplinite.
Insasi starea de greata,cu voma,este un simptom fizic,al respigerii psihice a sarcinii de catre mama.
Asa ca am primit tot ,,tratametul" necesar petru a devei homosexual,inca din burta...
Ca si cum experimentele genetice ale parintilor nu erau suficiente,mama se mai si infometa...parte involuntar,datorita greturilor,parte voluntar,pentru ca nu avea curaj sa spuna parintilor ca e insarcinata...avea 17 ani!
Stiu asta,pentru ca,mai tarziu,mi-a reprosat adesea ca ,,i-am distrus sanatatea''...pentru ca ea nu s-a putut hrani cat a fost insarcinata cu mine.
La asta s-a adaugat influeta prezumptiva a ,,educatiei''.Teoriile psihologice freudiene,presupuneau un tata absent,si o mama agresiva...
Sigur,asta nu inseama ca teoriile respective sunt si adevarate...dar,cum multi sexologi considera ca homosexualitatea e cauzata de un cumul de factori genetici,si influenta educatiei,e posibil ca si asta sa fie o cauza.Oricum,orientarea sexuala,este stabilita cica pana la varsta de 2(doi) ani,si nu se mai schimba de-a lungul vietii...
In copilarie,am ignorat multe din problemele legate de sexualitatea mea...ma jucam doar cu fetitele,doar jocuri de fetite...si nu pentru ca eram gelos pe sora mea...de fapt ne itelegeam foarte bine.Abia in adolescenta relatia noastra a fost grav afectata...de parinti.
Nu stiu de ce,dar amadoi credeau ca copii trebuiesc ,,ambitionati'' criticandu-i permanent...E adevarat,se despartisera,si tata trecea poate de doua ori pe luna pe la noi,dar atunci cand venea,abia asteptam sa plece...am fost programat la greu cu adevarate blesteme de genul ,,nu ai sa realizezi nimic in viata'', ,,esti un neispravit,nu esti bun de nimic'',si alte asemeea porcarii,care ar distruge increderea oricui ar fi silit sa le asculte permanent...
In plus,mi se amintea constant,ca un leitmotiv,cat de mult ma uraste mama...mi-o spunea zilnic,cu patos...cu traire...,,pacat ca nu te-am dat la orfelinat,atunci cand a vrut tac'tu!'' si: ,,las' ca faci tu optispe ani,sa te azvarlu in strada,ca atunci nu ma mai condamna nici o lege''...
Am crescut cu un complex ,,peter pann''...imi era groaza sa cresc...singurul lucru care o impiedica pe mama sa ma arunce in strada,era teama ca ,daca ar face-o,atunci tata ar fi contestat decizia prin care apartametul ii fusese incredintat ei ,la divort...
Eram foarte saraci,si faceam foame aproape permanet...mama imi facuse ratie,cat aveam voie sa manac....doar ca era insuficient,si eu eram in crestere...nu aveam ca haine,decat uniforma de pe mine,pe care o cususem singur pe unde se rupsese...(esti satisfacuta de amanuntul asta,Bagherra?)
Nu aveam putere sa ma mai intorc de la scoala,de infometat ce eram,si cu invatatura,eram la pamat...in schimb,erau bani pentru cresterea noii mele surori...si pentru tigarile mamei,sau pentru farduri si alte asemenea...
Sora mea cea mica, inca de pe la varsta de 3 ani,se amuza,mintind ca o bat...ca sa ma vada pe mine batut,si certat permanent...nimeni nu vroia sa ma creada ca sunt minciuni...poate ca pare greu de crezut,dar imi punea si pioneze in pat,cand a invatat sa scrie,imi scria insulte si mi le punea in pat...sub perna,sau plapuma...ba chiar a lipit pe usa cu ceara o hartie,totul i se scuza,ca e ,,copil''...cealalta sora,cea cu care fusesem prieten toata copilaria,ma ura!
Citeam foarte mult,orice,ca pe un refugiu din realitatea oribila pe care o traiam,si,cum era de asteptat,eram foarte cultivat,si imi mergea mintea...un motiv bun pentru mama ca sa o umileasca permanent pe sora mea comparand-o cu mine...in schimb,pe mine ma umilea,comparandu-ma cu ea la rezultatele scolare...asta a fost ,,educatia'' divide et impera,pe care am primit-o...
Cum v-am mai spus,mama ura barbatii,asa ca hotarase ca eu trebuie sa fac in casa toate treburile unei fete...curatenie,spalatul vaselor,cumparaturi,si gatit...sora mea mai mare era scutita de majoritatea acestor sarcini...mancarea facuta de ea,nu iesea buna...avea de invatat,si trebuia menajata...etc.
In schimb,mi se spuea permanent ca sunt un lenes,ca ,,pute locu' sub mine,de putoare ce sunt'',si alte asemeea...practic,eram fata in casa,tratat ca o sluga,umilit si dispretuit de toti...
Bunica se mutase dupa divort de la noi,asa ca eram singur intre dusmani.
Nu doar acasa aveam probleme;si la scoala,aveam doar doua prietene,baietii se dadeau la mine,permanent,si eu ii refuzam la fel de insistent,si asta in ciuda mea!!
Nu stiu daca o fi adevarat ca toti baietii sunt potential bisexuali,dar la mine in clasa,cei 6 baieti,in mod sigur erau!
Profesorii mei,erau si ei ciudati...o profesoara m-a palmuit pentru ca m-a auzit vorbind de frigul de cavou al salii de curs -ii murise fiul,si ramasese marcata de moarte...era o comunista infocata,si facea propaganda in ore...alta parea robotizata,rupta de realiatate,ca o masina de recitat cursuri...una era isterica,si urla permanent pe un ton pitigaiat...altele isi povesteau amintirile in ore...si se preocupau de tinuta,notele la alte materii,barfe,si orice altceva decat materia lor...una,mi-a smuls caietul in care scriam un roman(ea isi povestea amintirile intre timp),si l-a rupt in bucatele minuscule,in timp ce pe chipul ei se citea nebunia...apoi a facut o criza de nervi,in cancelarie...
Probabil ca ,singuul lucru care m-a salvat de la nebunie,tinand cont ca eram asaltat de ea,a fost faptul ca descoperisem meditatia zen...si ca citeam permanent,ca un refugiu in fata realitatii...si desenam,mai ales la scoala,in orele de curs...
Nu v-am spus ca sunt foarte talentat artistic:desenez si pictez superb,compu muzica(din pacate nu ma pricep sa o si cant,sau sa o scriu pe portativ...mai ales ca e muzica polifonica,desi nu e singurul gen),as putea fi si creator vestimetar,ca sunt foarte talentat si in domeniul asta...chiar nu stiu,ce,din domeniul artistic nu mi s-ar potrivi....si,culmea e ca nu mai practic nimic...
Tot pe atunci am inceput sa studiez si astrologia,si teologia...(cred ca se vede din postarile mele )
Din pacate,religia a fost o mare sursa de suferita,doar a accetuat umilinta si viovatia,judecatile permanete pe care le faceam la adresa mea.
Norocul meu,a fost ca,intre timp,meditatia mi-a adus un contact real cu divinul,stari extatice,ascutirea intuitiei...inspiatie artistica...parca era un curent electric,care trecea prin mine,si era facut din poezie...
Asta pana cand a pus maica-mea mana pe poeziile mele...mi-a spus ca sut niste gunoaie,ca nu am habar ce e poezia...ea,se cosidera o mare artista,si poeta...nu stiu cum,dar toata inspiratia ,tot curetul poeziei,a fost instataneu intrerupt...aveam idei neumarate pentru tot felul de romane,dar mi-am pierdut increderea...
Probabil ca va urma .
.....
ca sa intelegi daca un om e " diferit" sau nu de altul trebuie sa comparipareri( vezi replicile lui froz3nazic3)..... deci tema este " sa cunoastem" dar si sa vorbim despre acestea " cunoastere"..... asa ca interventia ta nu isi are rostul.....
Este o metoda reala si eficienta de vindecare.