Nu exista doua situatii identice, si nici aceiasi solutie nu duce la rezultate similare chiar daca datele ar fi aceleasi.
probleme
Început de smile1110, Dum 25 mai 2008 · 29 răspunsuri · 7.366 vizualizări · închis
estella a scris:exact asa a fost si intre parintii mei ani de zile... chiar ne dadea uneori pe toti afara din casa sa stam la usa... ca cica aprtamentul era pe numele lui... nu mai zic palme si suturi in fundasa ca din experienta iti recomand sa nu te bagi, incearca sa-i ingonri cat mai mult momentele sale de 'nebunie' si sa-l iei ca pe un om 'bolnav' care nu stie ce faca/zice
nu as recomanda sa-ti incurajezi mama sa divorteze, e prb ei, ea trebuie sa decida singura... si la o adica daca nu divorteaza tu ai sa pici de 'cacao', niciunul nu o sa uite cum ai incercat tu sa pui sfarsit 'marii lor iubiri'
incearca sa te detasezi... deci sfatul ar fi sa suporti si sa taci... nu ai de ales
curaj :airkiss:
tu ai indura bataile, vorbele de ocara si faptul ca mama ta e molestata de tatal tau fara sa faci nimic?
N-am trecut prin asa ceva si nici nu doresc nimanui, fiecare avem o viata si aia merita sa o traim pe cat posibil cat mai frumos, parerea mea.
@ gheorghe 35: E destul de usor sa trantesti o replica filosofica fara sa fi trecut prin asta... Poate nu exista doua situatii identice... Dar repercusiunile asupra personalitatii unui om si amintirile cu care ramane mai tarziu, trairile, sentimentele, sunt la fel.
Vrei scenariul complet? Devine un mic adult fara copilarie, bagat prea repede in problemele adultilor, in plus cu frustrarea majora ca nu poate face nimic, ca nu depinde de el, si oricat se zbate nu are ce sa schimbe. Gand care ii mananca copilaria, ii mananca sufletul si sentimentele si il face sa se izoleze. Un om care simte ca nu mai are casa si vrea sa plece oriunde vede cu ochii... Frustrarea cand vede o familie normala si fericita si stie ca nu a avut asa ceva, o lipsa de dragoste care doare atat de tare incat ii vine sa tipe si stie ca nimeni nu il aude... Ramane cu un regret si un gol imens, stiind ca nu si-a trait perioada respectiva din viata asa cum ar fi trebuit, ca a ajuns adult inainte de vreme... o ura intrinseca pentru timpul pierdut, irosit aiurea de altcineva. Timp din viata lui...
Nu am chef sa ma contrazic pe tema asta pentru ca oricum nu poti sa-mi demonstrezi ca ai dreptate. Si nu am chef nici sa-mi povestesc viata aici sa arat de ce nu ai dreptate. Asa ca repet: orice este mai bine decat ceea ce este acum, chiar daca mama ar trebui sa munceasca pe branci sa-si intretina singura familia. Situatia este inca la inceput si mai poate fi remediata. Mai tarziu va fi prea tarziu.
Editat Lun 26 mai 2008 00:26
Malkia a scris:@ gheorghe 35: E destul de usor sa trantesti o replica filosofica fara sa fi trecut prin asta... Poate nu exista doua situatii identice... Dar repercusiunile asupra personalitatii unui om si amintirile cu care ramane mai tarziu, trairile, sentimentele, sunt la fel.Nu am chef sa ma contrazic pe tema asta pentru ca oricum nu poti sa-mi demonstrezi ca ai dreptate. Si nu am chef nici sa-mi povestesc viata aici sa arat de ce nu ai dreptate. Asa ca repet: orice este mai bine decat ceea ce este acum, chiar daca mama ar trebui sa munceasca pe branci sa-si intretina singura familia. Situatia este inca la inceput si mai poate fi remediata. Mai tarziu va fi prea tarziu.
Nu are sens sa-ti povestesti viata deoarece nu ma convinge, pentru ca fiecare caz e unic in felul lui si solutile la fel.
Nu am sustinut ca-i bine sa suporte situatia, asata a sustinut-o estella, eu am spus ca nu poti da sfaturi categorice.
Nu contest ca repercursiuni asupra personalitatii vor fi, dar nu poti sa sti ca "orice este mai bine decat ceea ce este acum", poate fi si mai rau, si atunci e de preferat sa alegi "raul cel mai mic".
Editat Lun 26 mai 2008 00:37
gheorghe35 a scris:Nu are sens sa-ti povestesti viata deoarece nu ma convinge, pentru ca fiecare caz e unic in felul lui si solutile la fel.Nu am sustinut ca-i bine sa suporte situatia, asata a sustinut-o estella, eu am spus ca nu poti da sfaturi categorice.
Nu contest ca repercursiuni asupra personalitatii vor fi, dar nu poti sa sti ca "orice este mai bine decat ceea ce este acum", poate fi si mai rau, si atunci e de preferat sa alegi "raul cel mai mic".
Ma surprinde usurinta cu care unii oameni sustin cu indarjire argumente teoretice contra experientei de viata... E iar usor cu "fiecare situatie e diferita" si "poate fi si mai rau"... Cel mai rau e sa mori, deci da, se poate intotdeauna mai rau. Doar ca sunt situatii fara iesire de la care orice deviere e buna, indiferent spre ce duce.
E interesant cum nu poti sa admiti ca altcineva poate avea dreptate intr-o situatie pe care nu o cunosti si o tii pana in panzele albe pe a ta... de fapt nici nu iti cer sa-mi dai dreptate, ci sa ma scutesti de presupunerile tale superficiale trantite doar pentru a posta si de dragul contrazicerii. Nu imi mai raspunde MIE, scrie ce vrei...
Malkia a scris:Tu chiar vorbesti serios?
:P Nu-mi vine sa cred...mai ales ca zici ca vorbesti in cunostinta de cauza...
Ce a facut sa suporte asta? De ce sa taca si sa inghita? Sa-si strice si urmatorii ani cu resentimente, temeri, frustrari si asta sa-i distruga viitoarele relatii in viata de adult? Macar sa faca tot ce e posibil sa scape de situatia asta, chiar daca nu are mai multe de spus in chestia asta decat atat... :airkiss:
da deci... nu stiu ce experiente ai avut tu dar eu da, am avut un tata alcoolic iar timp de cativa ani a fost ingrozitor... asa ca stiu despre ce vorbesc
mama nu s-a despartit de el si cu totii l-am suprtat asa, nebun si betiv cum era el, dar din fericire de vreo 4 ani si-a revenit si cosmarul s-a terminat
ce a facut-o sa suporte asta ?? poate n-ai auzit dar sunt femei care chiar isi iubesc barbatii si nu ii lasa indiferent ce
eu eram adolescenta atunci cand erau 'show-rile' cu betia si pot spune ca m-au marcat... ne mai batea din cand in cand iar din dobitoci si incapabili nu ne scotea niciodata... nu mai zic ca nici nu prea il preocupa altceva decat persoana lui iar mama plangea frecvent si nu stia cum sa-i mai faca pe plac... de asta zic ca 'vorbesc din experienta'
da, copilul este afectat dar nu prea are ce face... tot razboiul e intre parinti... nu poate face altceva decat sa se detaseze de situatie. eu ca adult acum am un hadicap psihologic in sensul asta si nu pot, efectiv nu pot sa ma atasez de nici un barbat... dar in fine, nu cred ca preocupa pe cineva prb mele
ma intreb daca tu ai avea mai multa cunostiinta de cauza :) ...
Malkia a scris:E interesant cum nu poti sa admiti ca altcineva poate avea dreptate intr-o situatie pe care nu o cunosti si o tii pana in panzele albe pe a ta... de fapt nici nu iti cer sa-mi dai dreptate, ci sa ma scutesti de presupunerile tale superficiale trantite doar pentru a posta si de dragul contrazicerii. Nu imi mai raspunde MIE, scrie ce vrei...
tu o cunosti ?? sa te auzim... cu toate ca sincer ma indoiesc
L_Raven a scris:tu ai indura bataile, vorbele de ocara si faptul ca mama ta e molestata de tatal tau fara sa faci nimic?N-am trecut prin asa ceva si nici nu doresc nimanui, fiecare avem o viata si aia merita sa o traim pe cat posibil cat mai frumos, parerea mea.
se vede ca nu ai trecut prin asa ceva pt ca vorbesti aiurea, teoretic... copilul efectiv nu are ce sa faca !
da, am luat si batai: palme, cu cureaua, cu furtunul de la masina de spalat etc si am vazut si cum o plesnea pe mama... eh... ce sa zic, am avut noroc, pumni in gura totusi nu luam dar cate unu in spate se mai nimerea, sau cate un sut ferm in fund... plus torturi phihice cum ca suntem animale, incapabili, dobitoci, ratati, dati afara pe usa etc.
deci am trecut prin asta timp de mai multi ani, cum am mai zis, asa ca imi permit sa zic ca stiu despre ce vb
Editat Lun 26 mai 2008 03:16
Malkia a scris:Ma surprinde usurinta cu care unii oameni sustin cu indarjire argumente teoretice contra experientei de viata... E iar usor cu "fiecare situatie e diferita" si "poate fi si mai rau"... Cel mai rau e sa mori, deci da, se poate intotdeauna mai rau. Doar ca sunt situatii fara iesire de la care orice deviere e buna, indiferent spre ce duce.E interesant cum nu poti sa admiti ca altcineva poate avea dreptate intr-o situatie pe care nu o cunosti si o tii pana in panzele albe pe a ta... de fapt nici nu iti cer sa-mi dai dreptate, ci sa ma scutesti de presupunerile tale superficiale trantite doar pentru a posta si de dragul contrazicerii. Nu imi mai raspunde MIE, scrie ce vrei...
Sunteti doua persoane cu experiente similare si cu pozitii opuse, ambele pe pozitii categorice.
Experienta ta de viata nu poate fi generalizata, si ce am spus eu tot din experienta de viata se trage nu din teorie.
"E interesant cum nu poti sa admiti ca altcineva poate avea dreptate intr-o situatie pe care nu o cunosti si o tii pana in panzele albe pe a ta" - nu-i valabila afirmatia si in cazul tau ?
E greu oricum. Si cu parintii care nu se mai inteleg si violenta fizica si verbala, dar si cand sunt despartiti. De obicei, tatal pleaca si uita ca a avut o familie si mama trebuie sa se descurce singura. Copii sunt afectati oricum. Ideal ar fi sa isi vada fiecare de viata lui, dar sa nu se uite de copii. Este nevoie de prezenta ambilor parinti in viata unui copil, sa aiba sprijin de la amandoi si sa nu simta greutatile.
estella a scris:da deci... nu stiu ce experiente ai avut tu dar eu da, am avut un tata alcoolic iar timp de cativa ani a fost ingrozitor... asa ca stiu despre ce vorbescmama nu s-a despartit de el si cu totii l-am suprtat asa, nebun si betiv cum era el, dar din fericire de vreo 4 ani si-a revenit si cosmarul s-a terminat
ce a facut-o sa suporte asta ?? poate n-ai auzit dar sunt femei care chiar isi iubesc barbatii si nu ii lasa indiferent ce
eu eram adolescenta atunci cand erau 'show-rile' cu betia si pot spune ca m-au marcat... ne mai batea din cand in cand iar din dobitoci si incapabili nu ne scotea niciodata... nu mai zic ca nici nu prea il preocupa altceva decat persoana lui iar mama plangea frecvent si nu stia cum sa-i mai faca pe plac... de asta zic ca 'vorbesc din experienta'
da, copilul este afectat dar nu prea are ce face... tot razboiul e intre parinti... nu poate face altceva decat sa se detaseze de situatie. eu ca adult acum am un hadicap psihologic in sensul asta si nu pot, efectiv nu pot sa ma atasez de nici un barbat... dar in fine, nu cred ca preocupa pe cineva prb mele
ma intreb daca tu ai avea mai multa cunostiinta de cauza
se vede ca nu ai trecut prin asa ceva pt ca vorbesti aiurea, teoretic... copilul efectiv nu are ce sa faca !
da, am luat si batai: palme, cu cureaua, cu furtunul de la masina de spalat etc si am vazut si cum o plesnea pe mama... eh... ce sa zic, am avut noroc, pumni in gura totusi nu luam dar cate unu in spate se mai nimerea, sau cate un sut ferm in fund... :airkiss: plus torturi phihice cum ca suntem animale, incapabili, dobitoci, ratati, dati afara pe usa etc.
deci am trecut prin asta timp de mai multi ani, cum am mai zis, asa ca imi permit sa zic ca stiu despre ce vb
no, fraza asta spune tot :)
prin traducere libera - sa moara si capra vecinului
smile1110 a scris:De la o vreme parintii mei se cearta tot mai des.... In principal e din cauza ca tatal meu bea si se poarta extrem de urat cu noi...si cand e beat, dar si cand e treaz... Stiu ca mama sufera si mi-a spus ca ar pleca de langa el in secunda asta daca n-am fi eu si fratele meu.. Ce sa fac? Sa o incurajez sa divorteze sau sa tac si sa suport?
Parerea mea e sa divorteze.
Nu aveti ce cauta pe langa o astfel de persoana.
Nu incercati sa salvati aceasta casnicie ca e deja pierduta. Salvati-va pe voi.