Asadar, ce inseamna libertatea in cuplu pentru voi?

puiu.t a scris:

libertatea in cuplu inseamna in primul rand posibilitatea exprimarii libere, neingradite.

libertatea insa depinde de nivelul de cultura, pentru a fi apreciata corect

Aia dupa parerea mea se cheama comunica si conditia unei bune comunicari este increderea.

Her a scris:

comunicare NU REZOLVA ABSOLUT NIMIC, ci doar aduce o problema in atentie! Atata tot!

Si acum hai sa-ti dau un iegzemplu:

Afirmatie=A: Ma duc la vecina!

Raspuns=R: Ba nu te duci nicaieri!

A: Ba da ma duc si acum chiar am si plecat!

R: Nuuuu! Nu vreau sa...A plecat porcu' dreaq!

A rezolvat ceva comunicarea Tante? Aud?

ala e dialog, nu comunicare

Albastra! a scris:

insa eu eram curioasa la ce fel de libertati se refera initiatoarea topicului,la intrebarile alea pe care le-a pus si bydy...

Pai am facut referire la acea libertate pe care ti-o asumi in orice moment intelegand consecintele gesturilor tale asupra cuplului ,la acea libertate care uneori e negociata ,impusa ,controlata si despre ce crede fiecare ca inseamna libertatea intr-un cuplu(libertatea sexuala exclusa din context - logic!)

Cuplu nu implica relatii de genul sef-subaltern. Neincrederea este cea care duce la nevoia de a-l restrictiona pe celalalt. Atunci cand iubesti, il lasi pe cel de langa tine sa-si urmeze visele, te bucuri de succesele lui. Gelozia vine si ea tot din neincredere, din complexe de diverse tipuri, chiar si din invidie ori mandrie. Nici unul dintre parteneri nu este proprietatea celuilalt, din nici un punct de vedere.

Eu nu as sta langa cineva care mi-ar pune restrictii, de ex.: "nu ai voie acolo, nu faci aia, nu vorbesti cu X". Ar insemna ca nu ma intelege si nu ma respecta. In acelasi timp, nici eu nu pun limite celui de langa mine. Singurul lucru pe care-l cer este sinceritatea. Nu accept compormisuri din punctul asta de vedere. Evident, fiecare avem secretele noastre, dar asta nu inseamna a lasa minciuni cat de mici sa apara. Daca are chef sa mearga undeva fara mine, inteleg. Daca vrea sa faca sex(a se face diferenta intre a face sex si a face dragoste!) cu alta femeie pentru ca e curios etc., e liber sa se duca. De ce subliniez diferenta intre a face sex si a face dragoste? Pentru ca daca face dragoste cu alta inseamna ca ceva nu merge bine intre noi, e cel putin o problema care necesita rezolvare, iar asta nu se incadreaza in acest subiect.

-MiReLa- a scris:

Libertate, cam greu sa definesti.

Nu ma simt constransa de partener si nici nu exista reguli la noi in casa, de gelozie nici nu poate fi vorba, de cele mai multe ori cadem de acord usor asupra lucrurilor. Nu imi aduc aminte sa-mi fi interzis anumite lucruri iar daca nu suntem cu ceva de acord argumentam si gasim solutia de mijloc.

Daca stai sa te gandesti practic nu prea exista libertate intr-un cuplu, liber esti atunci cand te plimbi cu cine vrei, unde vrei, faci ce vrei fara sa-ti pese de ceva, ceea ce intr-o relatie nu se intampla.

Draga M daca primul paragraf al postarii tale este adevarat, atunci ce cauta cel de-al doilea ???????

Iar fraza subliniata m-a dat gata: cred ca nu te-ai referit la a face ceva reprobabil, care este astfel si daca ai un partener si daca nu.

puiu.t a scris:

gelozia cand nu e dominata de ratiune, e maladiva

Din ciclul: "Iarna nu-i ca vara!"

Eu cred ca putem vedea gelozia ca pe un anume tip de comportament, mod de gandire, un mix de emotii negative care cuprinde nesiguranta, frica, furia, stari depresive, care (se) dezvolta (intr-) un climat de competitie, suspiciune exagerata si pretinde intaietate, exclusivitate. De unde atata RATIUNE?

Acest conglomerat are la un capat lipsa totala a geloziei, o mare apatie, indiferenta iar in celalalt, gelozia excesiva, gelozia patologica. La fel de nesanatoase - ambele.

LIBERTATEA IN CUPLU? cate putin din ce-au spus gelupanda:"Libertatea in cuplu inseamna LIBERTATEA DE A SE SUPUNE UNUL ALTUIA";

puiu.t, "de gandire, de visare, de a-ti pastra personalitatea, de a face ce crezi ca-i bine ambilor parteneri

de a rade, de a fi si trist, de a trai normal"

mirela:"Nu ma simt constransa de partener (si nici nu exista reguli la noi in casa), de gelozie nici nu poate fi vorba, de cele mai multe ori cadem de acord usor asupra lucrurilor. Nu imi aduc aminte sa-mi fi interzis anumite lucruri iar daca nu suntem cu ceva de acord argumentam si gasim solutia de mijloc."

cdia:"Aia dupa parerea mea se cheama comunica si conditia unei bune comunicari este increderea."

Eu cred ca daca partenerul e ales cum trebuie nu putem sa nu avem incredere in el, pentru ca atunci ar insemna ca nu avem incredere in noi insene si in ce am ales. Cel mai important lucru in alegerea partenerului este sa stabilim foarte la rece care ne sunt asteptarile de la el. Am vazut recent un reportaj despre o tanara artista italianca la tv si ea zicea ca pentru ea barbatul trebuie sa fie barbat (indiferent de ce o fi insemnand asta!) ca ei nu-i trebuie un barbat german care spala vasele si da cu aspiratorul. Am zambit instantaneu si mi-am zis ca paguba ei, il vrea io! :roll:

Avem o imagine foarte precisa despre CUM trebuie sa fie un barbat si cum trebuie sa fie o femeie. De mici le spunem baietasilor sa nu planga chiar daca se lovesc, ii doare, si sufera, pentru ca sunt baieti mari. Adica ii invatam sa-si ascunda emotiile si sigur ca la varsta adulta se trezesc coplesiti de niste chestii necunoscute care sar calare pe ei si-i fac sa dea cu pumnul sau sa sparga masa... In acelasi timp femeia trebuie sa arate cat e de firava, cu exteriorul pus la punct, in asteptarea barbatului care va veni s-o salveze de la o viata de mizerie. Ceva gen Cenusareasa: munceste numai daca esti ogligata si arata cat iti e de greu pana vine el...

Apoi mai sunt tot felul de reguli in societate in ceea ce priveste barbatii si femeile. Cea mai parsiva mi se pare aia cu buchetul de flori de zi de nastere sau 8 martie.

Mi-a trebuit mult pana am ajuns sa spun ca nu vreau un barbat sa-mi tina usa deschisa la intrarea intr-o cladire pentru ca pot si eu sa-mi deschid o usa, nu vreau unul care sa-mi cumpere flori si bijuterii pentru ca pot sa-mi cumpar si singura. Vreau unul care sa stranga dupa el insusi, sa stie sa incropeasca o mancare mancabila, adica unul care sa stie sa-si asume responsabilitatea pentru propria existenta cotidiana.

Prin asta n-am vrut sa spun ca io-s mai smechera ca italianca aia, ci ca e ok, orice ar vrea, cata vreme stii exact ce vrei

annadanna a scris:

Din ciclul: "Iarna nu-i ca vara!"

Eu cred ca putem vedea gelozia ca pe un anume tip de comportament, mod de gandire, un mix de emotii negative care cuprinde nesiguranta, frica, furia, stari depresive, care (se) dezvolta (intr-) un climat de competitie, suspiciune exagerata si pretinde intaietate, exclusivitate. De unde atata RATIUNE?

Acest conglomerat are la un capat lipsa totala a geloziei, o mare apatie, indiferenta iar in celalalt, gelozia excesiva, gelozia patologica. La fel de nesanatoase - ambele.

LIBERTATEA IN CUPLU? cate putin din ce-au spus gelupanda:"Libertatea in cuplu inseamna LIBERTATEA DE A SE SUPUNE UNUL ALTUIA";

puiu.t, "de gandire, de visare, de a-ti pastra personalitatea, de a face ce crezi ca-i bine ambilor parteneri

de a rade, de a fi si trist, de a trai normal"

mirela:"Nu ma simt constransa de partener (si nici nu exista reguli la noi in casa), de gelozie nici nu poate fi vorba, de cele mai multe ori cadem de acord usor asupra lucrurilor. Nu imi aduc aminte sa-mi fi interzis anumite lucruri iar daca nu suntem cu ceva de acord argumentam si gasim solutia de mijloc."

cdia:"Aia dupa parerea mea se cheama comunica si conditia unei bune comunicari este increderea."

exact cum spuneam:

gelozia cand nu e dominata de ratiune, e maladiva

cand ratiunea nu va domina instinctul de gelozie, se trece in sfera patologicului

''pretinde intaietate, exclusivitate''.....pretinde, bine zis, dar poate fi stapanita!

Cdia a scris:

Avem o imagine foarte precisa despre CUM trebuie sa fie un barbat si cum trebuie sa fie o femeie. De mici le spunem baietasilor sa nu planga chiar daca se lovesc, ii doare, si sufera, pentru ca sunt baieti mari. Adica ii invatam sa-si ascunda emotiile si sigur ca la varsta adulta se trezesc coplesiti de niste chestii necunoscute care sar calare pe ei si-i fac sa dea cu pumnul sau sa sparga masa...

Sincer, tare mi-as dori sa ii vad pe acei barbati de care spui tu, luptand intr-un razboi clasic.

Cred ca dezertau inainte de lupta, cand se intepau in deget cand coseau un nasture ..:)

Cdia a scris:

Apoi mai sunt tot felul de reguli in societate in ceea ce priveste barbatii si femeile. Cea mai parsiva mi se pare aia cu buchetul de flori de zi de nastere sau 8 martie.

Mi-a trebuit mult pana am ajuns sa spun ca nu vreau un barbat sa-mi tina usa deschisa la intrarea intr-o cladire pentru ca pot si eu sa-mi deschid o usa, nu vreau unul care sa-mi cumpere flori si bijuterii pentru ca pot sa-mi cumpar si singura.

Din pura curiozitate te intreb, de ce te mai casatoresti cu o fiinta de gen masculin (ca ce descrii nu este barbat :P ) , banuiesc ca doar pentru reproducere.

Caci tu poti trai foarte bine si cu o ..femeie. :P

Noroc ca nu toate femeile vor asa ceva, ca ar fi insemnat sa dispara homosexualitatea. :P

Si crede-ma ca si barbatul stie ca poti face atatatea lucruri la fel de bine ca si el, dar el iti ofera flori si iti tine usa din respect pentru tine, nu pentru faptul ca tu nu ai putea. :)

Cdia a scris:

ala e dialog, nu comunicare :P

Sfatul meu sincer este sa te intorci la scoala primara, dupa aia incearca la un liceu, si mai apoi la o facultate. Ar fi bine sa ai in vedere una care are in titlu "stiinta comunicarii".

Dupa aia, mai discutam. Adica peste 18-20 de ani.

Mult succes! Scuze, am uitat ca daca spui succes nu se implineste, de aceea revin si iti spun Bahto delo delo!

Cdia a scris:

Mi-a trebuit mult pana am ajuns sa spun ca nu vreau un barbat sa-mi tina usa deschisa la intrarea intr-o cladire pentru ca pot si eu sa-mi deschid o usa, nu vreau unul care sa-mi cumpere flori si bijuterii pentru ca pot sa-mi cumpar si singura. Vreau unul care sa stranga dupa el insusi, sa stie sa incropeasca o mancare mancabila, adica unul care sa stie sa-si asume responsabilitatea pentru propria existenta cotidiana.

Prin asta n-am vrut sa spun ca io-s mai smechera ca italianca aia, ci ca e ok, orice ar vrea, cata vreme stii exact ce vrei

Incepe sa-mi placa din ce in ce mai mult de tine (imi plac foart foarte mult smekerele si sukarele, in special din sectoru' 5 mancati-as)!!!!

Daca stiu sa fac toate astea de ce mi-ar trebui o nevasta? Copii pot infia de la orfelinat si ma pot satisface si singur daca nu gasesc una care sa fie disponibila! Aaa! Si inca ceva: pot cheltui banii cu mult mai multa intelepciune SINGUR.

Sa nu vii sa-mi spui ca daca am nevasta atunci copii vor fi ai mei (spre deosebire de cazul orfelinatului!) ca ma faci sa ...zambesc!

annadanna a scris:

Draga M daca primul paragraf al postarii tale este adevarat, atunci ce cauta cel de-al doilea ??????? :P

Iar fraza subliniata m-a dat gata: cred ca nu te-ai referit la a face ceva reprobabil, care este astfel si daca ai un partener si daca nu.

Faceam o diferentiere clara intre ce poate insemna libertatea in cuplu, acus...ca e sau nu deplorabil nu mai e problema mea, cum iti asterni asa dormi