floare_albastra a scris:Adica vrei sa spui ca ne intoarcem in nefiinta de dinainte de a ne fi nascut ?
Din moment ce mori si numai existi ca fiinta ...cum vrei sa mai "fiintezi"?
Care sa fie organele care sa te tina in viata dupa ce ai putrezit?
Burel001 a scris:2-Din punctul de vedere al unui credincios ,adevarul se afla in credinta, in timp ce stiinta de exemplu, nu poate reprezenta un adevar ,din simplul motiv ca este in continua evolutie.Ceea ce astazi este adevar ,maine poate fi o grosolana eroare.
Cam prea generalizat si inexact.
Adevarul nu este acolo unde credem noi sau ne place noua sa credem ca este, ci acolo unde se poate demonstra clar ca fiind real.
Ia vezi la tribunal cum se incearca aflarea adevarului ?
Cumva prin crezul jurilor sau pe baza de dovezi clare?
Car despre faptul ca astazi ii dau cuiva cu ciocanu in cap si maine ii trece ...nu inseamna nici pe departte ca acuzatia sa referitoare la fapta mea este o minciuna.
In cele din urma ce este si care este adevarul?
Realul si realitatea.
Exista un adevar absolut in acest moment?
Dar ce nevoie are o persoana de adevarul absolut cand vedem bine ca in cazul credintei nu are nevoie de nici un adevar (Adevarul=real, realitate)
Pe o scara de prioritati a normalitatii, prioritar este cunoasterea realitatii si nu "cunoasterea" prin credinta.
Cam ce zici ...cand tuna si fulgera se zice ca Sfantu Petru isi bate nevasta ...iar realitatea demonstrabila iti spune ca e vorba de miscari ale maselor de aer si vapori de apa ... care este ptr tine ADEVARUL ...ce iti spune credinta sau ce te invata Stiinta?
In schimb o afirmatie insotita de un act de credinta ,chiar falsa fiind,reprezinta un adevar absolut pentru acea persoana.
Acela nu este un adevar real propriu zis ...ci o minciuna prezentata comercial.
3-presupui prea multe lucruri, pe care le-ai auzit de fapt despre comportamentul habotnicilor religiosi pe care ii confunzi cu oamenii credinciosi.
Aici recunosc ca ai dreptate. Credinciosii de bun simtz ...doar cred ...iar comportamentul prostesc al habotnicilor incepe acolo unde ei nu mai cred ceea ce cred toti credinciosii ...ci STIU ...dar ce stiu ei nu e bazat pe Cunoastere ci pe Credinta, deci nu este ceva serios din moment ce viata ne dovedeste ca credinta nu poate inlocui cunoasterea ...drept ptr care si la facultatea de Teologie nu dupa ce si cat crezi esti acceptat ...ci tot dupa cat STI!
.Este chiar de mirare cum familiile de credinciosi,au de obicei un standard de viata superior mediei.
Asta e doar parerea ta.
In istoria Europei tocmai acele regiuni s-au dezvoltat in care religia a fost slabita fie prin reforma fie prin Iluminism ...si exact acele regiuni au ramas mereu in urma din toate punctele de vedere, acolo unde societatea era si mai este foarte religioasa
Au acea credinta ,potrivit careia nu trebuie sa se ingrijoreze inutil de nimic,"Dumnezeu are grija sa le arate calea ,pentru ca ii iubeste" Culmea este ca de cele mai multe ori, asa se intampla.
Tu c hiar vorbestii serios?
Ca cei care se roaga au impresia ca vorbesc lui Dumnezeu ..este ceva normal ...dar sa ai impresia ca Dumnezeu iti raspunde ...deja este un caz patologic!
OMUL SPIRITUAL este tinta,superlativul,perfectiunea.
Fara indoiala ...adica totusi accepti evolutia?
Acest lucru este imposibil in aceasta lume materiala si cum in cealalta lume nu crezi,tragi concluzia de mai sus,care din punctul meu de vedere ,este gresita.
Cum sa fie imposibil in lumea materiala?
Pai cand ti se tipareste o carte ca sa inveti din ea, carte care cuprinde cunostintele acumulate ale predecesorilor tai ca sa inveti din experienta lor ...asta nu tine de lumea materiala?
Pai tu crezi cumva ca spiritualitatea se primeste aprinzand lumanari, aruncand cu ochii dracului in preoti in biserica si rugandu-te la spiritee celor morti ...de ex Sfanta Paraschiva?
Ce insemna de fapt ptr tine spiritualitate?
