joannahart a scris:Nu trebuie sa iti pese foarte mult care este parerea celor din jur......Ca si politicienii, oamenii care se drogheaza pot fi buni, rai, destepti, prosti, cu studii sau junkie.
Bravo tie ca ai reusit sa te lasi, ai grija de anturajele in care intrii, pentru ca psihic, poti fi influentata in anumite contexte, dar nu uita niciodata prin ce momente grele ai trecut si tine minte ca nuvrei sa le traiesti din nou!
merci mult pentru incurajari.
nu conteaza foarte mult parerea strainilor,dar a celor apropiati mie.....parerea lor conteaza mult,pentru ca si datorita lor am reusit.
cat despre cum pot fi cei ce se drogheaza,da,ai mare dreptate:am avut in anturajul meu directori de banca,doctori (si culmea,psihologi) care se drogau.deci....drogatii nu sunt niste inculti,prosti...sunt insa persoane care renunta la viata normala pentru una aparent mai usoara,fara griji...decat grija de a face bani pentru dozele zilnice.
cat despre anturaj....acum fug cat pot de lumea aia,m-am inconjurat de persoane de la care pot lua doar lucruri pozitive....altfel voi fi iar tentata.
inca nu sunt atat de puternica incat sa zic ca daca vad pe cineva ca trage in fata mea eu refuz....sau poate din ambitie as refuza in momentul acela....dar pe urma sigur nu m-as simti f bine si poate as cadea iar in plasa.
sunt constienta ca nu sunt total vindecata si ca trebuie sa duc lupta asta mult timp de acum incolo.
insa imi doresc f mult sa reusesc,consider ca sunt o pers inteligenta si cu potential.doar ca mi-am cam batut joc....am gandit ca nu am nimik de pierdut daca traiesc clipa si incerc si eu niste senzatii mai tari.
te pup si inca o data...merci:-*
Franco222 a scris:Si in ce fel simti urmarile? Descrie starile tale...

pai....crede-ma ca atunci cand ma drogam,nu aveam probleme de sanatate.
acum,ficatul e in pioneze,stomacul la fel....dereglari hormonale....dureri de oase...si multe altele.
acum ma simt ca o masina in service....
astea sunt urmarile din punctul de vedere al starii de sanatate,deoarece corpul uman rezista la destule....dar eu am exagerat si acum se simte!
si alt gen de urmari ar fi cele psihice.....ma doare neancrederea celor din jur (desi intr-un fel le dau dreptate),ma doare faptul ca am pierdut multi prieteni,am ranit multe persoane la randul meu si acum platesc si pt asta.
dar....desi poate pt un om care nu a avut problemele mele,sunt cam multe si grele "urmarile" astea....pentru mine nu sunt decat niste pe care le voi rezolva incetul cu incetul.
mai bine mai tarziu decat niciodata,nu???
Franco222 a scris:Si eu ma mir ca mai traiesti. Chiar ca "new".
si eu ma mir....dar asta nu ma face decat sa fiu si mai puternica si sa vreau sa traiesc muuult si bine de acum incolo!!!
Floricik_ a scris:
Ca esti o persoana puternica, un om slab nu-si mai revenea, asa cum ti-ai revenit tu. Din cate am auzit si am vazut prin filme, odata ce dai de acest viciu se tine ca scaiu de tine.....nu pot decat sa te admir ca ai reusit sa-l depasesti si sa-ti gasesti alte prioritati. Daca iti aduc satisfactie acele prioritati pentru care te-ai luptat cu drogurile, inseamna ca nu vei mai avea nevoie de ele. Cred ca ti-ai invatat lectia. Bafta in continuare 
merci pentru cuvintele tale.
sa stii ca ma ajuta mult,incurajarile....
am citit mult despre acest subiect si mai important este ca l-am si testat,din pacate.
ceea ce pot sa-ti spun este ca pentru un om care se lasa,sau care incearca....este foarte important sa fie acceptat si ajutat de cei din jur...si nu prea se intampla asta din pacate.
un dependent de droguri....este 100% vindecat dupa 10 ani ,10 ani in care sa nu consume nimik....in care sa faca terapie si sa ia tratament.Asta spun specialistii.Eu cred insa ca ajutorul familiei,bineanteles si terapia (dar nu 10 ani!), vointa ta de fier...fac mult mai multe "minuni" decat 100 de ani in care sa te lupti singur!
pe mine asta m-a ajutat cel mai mult!
pup