România
Roportal.ro

Este fericirea predeterminata genetic ?

Început de Saharian, Sâm 15 mar 2008 · 51 răspunsuri · 11.486 vizualizări

Floricik_'84290 mesaje#21
Ravl a scris:
cred ca ambele pot infuenta caracterul si personalitatea unui individ , ideea este alta ... fie ce suntem constienti sau nu, dar ne putem "reprograma " genetic .

Genetic nu. Dar psihologic, odata ajunsi adulti mai avem sanse...cu multa munca si perseverenta.

@anyry3.078 mesaje#22
Saharian a scris:
Este fericirea predeterminata genetic ?

Ce credeti ? Suntem predispusi genetic sa fim tristi sau veseli ?

Sau este mai mult un produs al factorilor sociali ?

Cred ca au dreptate studiile alea, si ca intr-adevar e vorba de o combinatie intre factori genetici si sociali. Depinde de personalitatea fiecaruia, unii sunt mai optimisti, altii mai putin, si astfel de trasaturi pot fi mostenite genetic. Depinde si de mediul in care traieste un om, uneori nici chiar cu putin optimism nu se poate schimba mare lucru...

Editat Dum 23 mar 2008 17:41

GinGin18.368 mesaje#23
Saharian a scris:
Ce credeti ? Suntem predispusi genetic sa fim tristi sau veseli ?

Sau este mai mult un produs al factorilor sociali ?

Analizand comportamentul copiilor mei crescuti in aceleasi conditii,dar cu rezultate diferite,inclin sa cred ca da...fericirea este predeterminata genetic.Ca se mai si educa e altceva,dar exista unele ,,evidente" remarcate de timpuriu la unul dintre copii si care nu se explica altfel.

Si cireasa de pe tort este ca am descoperit la o ruda propiata acelasi tip de ,,fericire/nefericire",si care nu avea cum sa se transmita prin educatie,pentru ca nu au contact direct decat ocazional.

iosafat2.071 mesaje#24
GinGin a scris:
Analizand comportamentul copiilor mei crescuti in aceleasi conditii,dar cu rezultate diferite,inclin sa cred ca da...fericirea este predeterminata genetic.Ca se mai si educa e altceva,dar exista unele ,,evidente" remarcate de timpuriu la unul dintre copii si care nu se explica altfel.

Si cireasa de pe tort este ca am descoperit la o ruda propiata acelasi tip de ,,fericire/nefericire",si care nu avea cum sa se transmita prin educatie,pentru ca nu au contact direct decat ocazional.

Esentialul e urmatorul, daca parintele are comportament aberant, copilul cu inteligenta emotionala cea mai scazuta va decompensa, cum anume, asta e o surpriza, cu jocuri de noroc, cu droguri...cu sinucidere.

De exemplu tinerii din grupurile de anarhisti care manifeta zgomotos pe oriunde se plimba Bush sau altii grei, sunt copiii pe care parintii lor nu-i asculta acasa, la ei acasa functioneaza principiul "copiii trebuie vazuti (supravegheati) nu ascultati". Prin urmare ei cauta prin lume tot felul de "parinti" de imprumut pe care-i forteaza sa-i asculte, chit ca motivele pentru care protesteaza pot fi de orice fel, nu asta conteaza pentru ei ci sa fie bagati in seama. Asa ca multi de aici de pe forum (poate si eu).

Editat Joi 10 apr 2008 19:18

gabone77415 mesaje#25

o copilarie ratata sau traumatizata rezulta intr-o viata cu final trist. eu vad copilaria ca o temelie. daca incepe prost pe masura ce te inalti deviezi de la axa de simetrie. ca turnul din pisa. daca nu esti ajutat cat mai timpuriu sau deloc finalul e previzibil.

Cleric Preston3.075 mesaje#26
Ravl a scris:
... fie ce suntem constienti sau nu, dar ne putem "reprograma " genetic .

Ravl, cand iti mai fată mintea inconstienta copii din astia, du-i la cimitir urgent. Din fundul puţului gandirii se nasc monstrii iraţionalului.

Editat Mar 15 apr 2008 14:03

deliah1.762 mesaje#27
gabone77 a scris:
o copilarie ratata sau traumatizata rezulta intr-o viata cu final trist. ....... daca nu esti ajutat cat mai timpuriu sau deloc finalul e previzibil.

:flowers: total fals

Robert M.1.198 mesaje#29
deliah a scris:
:) total fals

de ce e total

fals?

ia uita-te tu

la adultii ce

fura copii mai ieri

care au avut

o copilarie cu traume

sa vezi cum sunt

sa vezi ca sunt

marcati

intr-un mare fel

copilaria

pune amprenta

clara

pe adult

andruta*13.791 mesaje#30
gabone77 a scris:
o copilarie ratata sau traumatizata rezulta intr-o viata cu final trist. eu vad copilaria ca o temelie. daca incepe prost pe masura ce te inalti deviezi de la axa de simetrie. ca turnul din pisa. daca nu esti ajutat cat mai timpuriu sau deloc finalul e previzibil.

Complet adevarat.

Desi intr-adevar, apropo de topic, proportiile mele sunt 70% cu 30%. 70% inseamna copilaria si experientele. Ceilalti 30% inseamna gena care ne influenteaza reactiile. Nivelul serotoninei, daca este mai mare sau mai mic decat cel normal, declanseaza stari de anxietate si depresie.

iosafat a scris:
(boschetarii raman boschetari de exemplu).

Bun exemplu, ce sa zic! :)

← Înapoi la Psihologie