Saharian a scris:Deci tu crezi ca genetica nu are nici un rol - totul e functie de mediu

E deajuns sa gandesti pozitiv si devii un om bun ...
Nu asa. Daca ai o structura psihica slaba determinata genetic si ai bafta de un mediu format din parinti care iti arata mereu ca e ceva in neregula cu tine, ca trebuie sa invidiezi pe toata lumea, ca altii nu isi baga mancarea in gura pe sub nas ca si tine, ca esti total diferit de restul lumii, atunci e o chestiune de timp pana creierul cedeaza, pentru ca te raportezi in mod eronat la mediul inconjurator, dar tu consideri acest mod de raportare corect, motiv pentru care il si rulezi. Creierul nu poate rula inconstient minciuna (ci doar constient) fara sa se strice (minciuna constand in a crede constient ca nu esti OK desi esti OK). Adica nu poti sustine la infinit minciuni pe care le crezi adevaruri si sa ramai sanatos psihic (pentru ca obtii mereu rezultate negative, ori noi suntem progrmati sa credem ca adevarul ne aduce rezultate pozitive si o viata mai buna). Chiar si sa minti pe altii in mod inconstient e nociv pentru creier. Ca sa nu se defecteze procesorul cerebral, trebuie sa minti pe altii constient, adica sa sti constient ca spui minciuni. Cat despre a te minti pe tine inconstient ca esti in alt fel decat esti asta e fatal. O perceptie despre sine cat mai aproape de realitate vine din spiritul critic care il avem ca adulti. Ca si copii, percceptia despre sine ne-o formeaza parintii. Inteligenta emotionala crescuta poate corecta imaginea de sine data de parinti, dar astea sunt cazuri rare. Majoritatea isi formeaza un scenariu de viata in acord cu imaginea de sine care se formeaza in mica copilarie sub influenta parintilor. Daca scenariul de viata presupune sa fi nefericit, vesnic nemultumit, asa vei fi. Gandirea pozitiva poti avea daca te mai nasti odata la alti parinti, sau dupa cativa ani de terapie seriosa. Unii incearca de exemplu actoria ca sa scape de unicul rol invatat in familie, acela de nefericit. Actoria e o forma de terapie. Cu timpul iti dai seama cat de prost ai fost sa joci intruna acelasi rol.
Psihologia insista pe faptul ca te nasti cu un anumit potential (inteligenta emotionala, abstracta) iar in final suntem 100% produsul educatiei parintilor nostri. Cred ca sunt exceptii dar rare. Cu cat inteligenta emotionala e mai scazuta, cu atat scenariul de viata va fi o copie fidela celui trait in familie (boschetarii raman boschetari de exemplu).