Majoritatea Teologilor sint de acord, ca Dogma Trinitatii abia in sec. IV de.C. a devenit o componenta a Crezului crestin. Dupa ce a fost formulata ca atare, ea a fost declarata obligatorie in cadrul mai multor consilii bisericesti. Crestinismul timpuriu si mai ales perioada apostolica nu a cunoscut o asemenea invatatura, nici vorba sa predice o dogma in acest sens.
Imparatul Constantin, dupa convertirea sa "minunata" la crestinism, a jucat un rol important in adoptarea Doctrinei Trinitatii. El a convocat in anul 325 de.C. Consiliul de la Niceea pentru a impune aceasta doctrina Bisericii Romane. El a prezidat (!) acest Consiliu bisericesc si a exercitat ca imparat o influenta deloc neglijabila in luarea deciziilor.
Pe la anul 300 de.C. au avut loc mari dispute cu privire la persoana si pozitia lui Isus Cristos. Culmea acestei dispute a fost atinsa prin parerile diferite exprimate de Episcopul Alexandru din Alexandria, in Egipt si presbiterul sau Arius. Episcopul Alexandru invata deja ca Isus ar fi egal cu Dumnezeu, Arius respingea aceasta invatatura. Arius a fost din aceasta cauza prin decizia Sinodului din Alexandria in anul 321 de.C., eliberat din functie si excomunicat. Cu toate acestea el se bucura mai departe de o larga sustinere, mai ales inafara Egiptului. Multi episcopi cu influenta, printre care Eusebiu din Cezarea in Palestina, ca si colegul sau cu acelasi nume, Eusebiu din Nicomedia, erau convinsi ca Isus Cristos nu era Egalul lui Dumnezeu.
Aceasta cearta care nu se mai termina, la-a nelinistit pe Imparatul Constantin. De aceea el il trimite pe Ossius, Episcop de Cordoba si Sfetnic in probleme bisericesti, intr-o misiune de informare si mediere la Alexandria. Ossius se uneste insa cu Alexandru impotriva lui Arius, si dupa intoarcerea sa reuseste sa-la convinga pe Constantin sa accepte pozitia lui Alexandru. Pentru a conferi legalitatea necesara noii doctrine, Constantin convoca in luna Mai a anului 325 de.C. Consiliul de la Niceea, unde invita pe toti episcopii crestini din acea vreme, ca sa gaseasca un raspuns la intrebarea ce se ridicase, privitor la Dumnezeu si Fiul Sau. Constantin folosi puterea sa politica si reusi sa cistige pe Episcopi de partea sa, astfel ca pozitia sa teologica fu acceptata. Marturia de credinta care fu adoptata si semnata acolo era clar impotriva lui Arius, iar acest document cunoscut de acum ca, "Crezul de la Niceea" declara egalitatea dintre "Dumnezeu Fiul" si "Dumnezeu Tatal". 218 Episcopi au semnat acest Crez, cu toate ca el era de fapt opera unei minoritati.
Dar si dupa acest Consiliu, controversele dintre biserici pe aceasta tema nu sa-au sfirsit. Citiva episcopi din partea rasariteana a zonei crestine au ramas in continuare in vechea invatatura cu un Dumnezeu intr-o singura persoana, iar cei din bisericile de apus au introdus sub influenta Romei noua invatatura, cu o Dumnezeire formata din trei Persoane.
Noua Doctrina a lui Constantin era fireste influentata de conceptia triadica a romanilor, asa cum apare de exemplu in triada Jupiter, Mercur si Venus. Majoritatea religiilor pag
