Iubire fara responsabilitati?

incearca si ...ocupa-ti timpul ...citeste ,iesi cu fetele ....

bydy a scris:

Da... noroc (,) cu Flori .

Sunt oameni care nu stiu cum sa reactioneze cand sunt iubiti. Oameni ce nu s-au simtit importanti/doriti/iubiti ,niciodata. omeni ce , in timp , si-au pierdut increderea in ei si de aici... frustrari & complexe. Este f greu sa "te lupti" cu genul asta de oameni. De obicei ei cauta un partener ce poate sa-l domine ( aparent macar).

Si ce putem face cand intalnim astfel de oameni,si totusi,noi stim sa ii iubim asa cum sunt?Nu ar trebui sa fie IUBIREA cea care le deschide sufletul,cea care ii face sa "zboare",sa uite de atatea ganduri si frustrari,si doar sa se lase purtati de val?

monique_9 a scris:

Si ce putem face cand intalnim astfel de oameni,si totusi,noi stim sa ii iubim asa cum sunt?Nu ar trebui sa fie IUBIREA cea care le deschide sufletul,cea care ii face sa "zboare",sa uite de atatea ganduri si frustrari,si doar sa se lase purtati de val?

dap...numai ca iubirea lor ....e altucineva ...asta e mai ...dureros si cu asta trebui sa ne obisnuim ...si sa incercam sa acceptam si nu nu mai sa acceptam ci sa trecem peste ,sa depasim momentul ...increzatori,desi cam fragila increderea asta ,ca e cineva si pentru noi ....cu o iubire adevarata pentru noi ...

bydy a scris:

Pai , da. Dar tu l-ai iubit asa ? ma refer la mult....trambitata iubire neconditionata.

Tu vrei sa faca iubirea din el , ce nu a facut din tine ?

Sunteti doi oameni cu "nevoi" ce se agata de iubire si de minunile ce le pot face ea.

Fireste . Ti-a picat test dupa test . De ce`l mai vrei ?

Eu nu i-am impus nimic,nu i-am cerut nimic,l-am iubit neconditionat,chiar daca nu ar fi vrut familie,tot cu el as fi ramas,si nu din lipsa de altceva,ci pentru ca l-am iubit...

preferi o familie anosta..incolora..cu nenea care sa vina de la munca si sa nu'l intereseze persoana ta pt ca..oricum esti proprietatea lui....sau preferi o relatie fara acte..fara juraminte de kk..fara promisiuni aberante dar care sa se bazeze pe respect si sentimente ? ia gandeste'te....decizia i'ti apartine.

bydy a scris:

:D Asta precis este preluata de la un barbat.

Asa cred si eu...Dar in cazul meu,demult nu mai era vorba de asta,teama de casatorie cred ca era doar un pretext din partea lui,nu ma vroia asa cum sunt si gata...Au trecut 3 saptamani de cand ne-am despartit,inca multe lucruri nu le-am inteles nici acum,dar vad mai clar,cred ca lui ii era teama de el insusi.,din cauza problemelor de personalitate pe care le are...Nu stiu,asa vad eu acum...

monique_9 a scris:

Cred ca e normal ca fiecare dintre noi sa isi puna intrebari,sa se framante cand se termina o relatie,mai ales cand a fost si iubire si ai pus suflet,ai daruit tot ce ai avut mai bun,neasteptand nimic in schimb...O buna perioada esti in ceata,mai astepti sperand sa te sune plangand ca te vrea inapoi,mai crezi ca poate fi totul ca inaite,ca te va mai tine in brate ca pe vremea cand era soare in sufletul vostru...Pentru ca asta vrei ca crezi,doar asta poti sa crezi...Dar undeva stii ca toate astea nu vor mai veni si ti-e greu sa accepti,sa traiesti fara imbratisarile,vocea,atingerea lui,fara clipele in care te simteai unica femeie de pe Pamant...Insa odata va incepe sa se risipeasca si ceata aceea...Oricum,m-ati ajutat foarte mult si va multumesc din suflet tuturor! :D

bine ai revenit pe pamant...

fiecare e pe cont propriu, indiferent daca e intr-o relatie sau nu, singura te nasti, singura mori, din tine sa porneasca sentimentul de unica nu astepta de la altcineva... doar ca, asa suntem noi femeile, mai proaste :D

gasesteti ocupatie si nu te mai gandi... se va rezolva intr-un fel sau altul, din ce ai scris cred ca ai depus suficent efort... orienteaza-ti atentia spre altceva, bine usor de zis da' ai de ales?

parerea mea

Azi noapte am trait cea mai groaznica noapte din viata mea...Am iesit la un club cu prietenii,iar el era acolo...cu o femeie,una care ii facea ochi dulci si pe vremea cand eram inca impreuna.Eu cand i-am spus ca simt ca ceva nu e in regula cu femeia asta,zicea ca mi se pare,ei sunt doar prieteni de 20 de ani...Da,m-am convins...Si aseara sustinea acelasi lucru,ca intre ei nu e nimic,si imi trimitea tot felul de mesaje in care ma acuza,EL pe mine,ca nu i-am fost fidela,ca l-am umilit,scotea niste aberatii de stateam pur si simplu socata si ma minunam...Si asta chiar si dupa ce am plecat acasa,pana dimineata mi-a scris intr-una.Nu stiu de ce continua sa ma raneasca,de ce arunca in mine cu noroi,cand eu doar l-am iubit?Simt ca mi se sfasie inima,ma doare sufletul ca e atat de nedrept...Nu stiu cum sa trec peste asta...

invata conjugarea verbului ..."a ignora" ..ai nevoie ,imi pare sincer rau ca treci prin asta ... :D

red2shoes a scris:

invata conjugarea verbului ..."a ignora" ..ai nevoie ,imi pare sincer rau ca treci prin asta ... :D

Da,ar cam fi cazul sa invat asta...De cate ori incep sa ma mai linistesc,iar isi baga dracul coada...si incepe sa imi trimita iar mesaje oribile...Eu nici nu am putut sa ma uit la nimeni de cand ne-am despartit,iar el apare cu alta.Si tot el e cel care ma acuza...Nu stiu de ce nu ma lasa in pace,sa pot sa trec mai departe,sa invat sa traiesc fara el...