int

Bagherra a scris:

Nu stiu altii cum erau dar eu,am fost un copil cuminte. :D

Si totusi: :roll: "copil cuminte si baba frumoasa" n-ai sa vezi!

Citeva "agerimi" imi mai amintesc... :P Nu cred ca exista careva sa nu aiba amintiri hazlii,din copilaria sa...

Dar...va las intai pe voi.

Cred ca aveam 5 ani si fiind la bunica acasa in Gorj ma uitam cu mila la ea cum statea intinsa in pat, batraina, bolnava si totusi cu o aura pe fatza de tot imi venea sa o string si sa o pup... Eram trist ca eu baiat de oras, Timisorean, aveam de toate iar ea era saraca la tzara. Cu simtamintul acesta am iesit afara pe veranda si m-am uitat imprejur apoi ca un facut mi-am indreptat ochii spre cer, deodata cerul s-a deschis ca un dreptunghi, din interior spre exterior si am putut sa vad camera bunicii avind pe dreapta soba alba taraneasca, usa si linga usa agatata o farfurie cu motive rurale si un prosop brodat pe dupa el, deasemenea o masa rotunda in centrul camerei. M-am uitat fara teama, si fara sa ma intreb de ce camera bunicii era "agatzata" acolo sus, dupa un scurt timp "dreptunghiul" s-a inchis dinspre exterior inspre interior si a disparut. Nu m-am mirat dar am stiut ca va trebui sa-mi amintesc de acesta experienta paranormala, in fiecare an ca sa-mi dovedesc ca nu a fost vis sica odata am sa inteleg insemnatatea viziunii. Faptul ca imaginea s-a deschis dinspre interior spre exterior, si s-a inchis dinspre exterior in spre interior ma face sa cred ca intradevar ca mi s-a dat de inteles ca a fost o involvare inteligenta. Vreo 15 ani in urma fiind in Chicago am experimentat auto-hipnoza urmind sfaturile unui hipnostist american William Hewitt din carte lui Beyond Hypnosis, si fiind intr-o relaxare adinca mi-am vizulazat camera ce o vazusem in cer, dar peretii din fata a camerei deodata s-au volatilizat si in spate am putut sa vad o Galaxie de culoare rosie vazuta din profil (galaxi rosii inseamna ca sint foarte indepartate), si in stinga ceva mic ce zbura, am incercat sa vad clar ce e si am intuit, apoi vazut ca e o racheta interstelara, momente mai tirziu am simtit ca un fel de briza, de parca geamurile s-ar fi deschis si mi-au facut pielea ca de "gaina" si deodata m-am simtit si vazut, literal alunecind intr-un tunel cu peretii ce aminteau lava rosie a unui vulcan, mi-am intors capul spre stinga unde stiam ca am o ferestra dar nu am vazut-o, de asemenea in fata ar fi trebuit sa vad televizorul...dar nu l-am vazut. Mi-am dat seama imediat ca aveam un OBE (Out Of The Body Experience) si continuam sa alunec, dupa o scurta perioada viteza de alunecare s-a marit si simteam ca-mi pierd constintza, a inceput sa-mi fie frica si am inceput sa numar de la 5 la 1 (acesta era impunerea post hipnotica care m-ar fi ajutat sa ies din transa) dar nu am deschis ochii, viteza de alunecare s-a incetinit si mi-am recuperat confidenta in mine. Momente mai tirziu din nou am inceput sa accelerez de parca eram magnetic atras in fatza, din nou am inceput sa ma simt pierdut si fara sansa de rentoarcere asa ca am numarat de la 5 spre 1 si am deschis ochii. M-am vazut in camera pe canapea cu televizorul in fatza mea si cred ca am stat stupefit vreo ora gindindu-ma la experientza ce o avusesem... I-am scris autorului si domnia sa a fost amabil si mi-a raspuns, mi-a spus ca am avut o experientza paranormala si ca nu ar fi trebuit sa-mi fie frica. Octavian, [email protected]

Bagherra a scris:

Nu cred ca exista careva sa nu aiba amintiri hazlii,din copilaria sa...

Eu cel putin de doua ori am descris viata mea pe forum, si stra bunica e deja star pe forum, insa eu n-am facut nimic iesit din comun in copilarie si am fost extrem de cuminte.

In zona Gheorgheni secuii sint foarte seriosi, nici azi nu rad sau zambesc degeaba iar cuvintul "hazliu" n-a existat in dictionarul nostru nici in maghiara!!!!

Am avut de lucru din frageda pruncie !!!!! a trebuit sa curatam pantofii de noroi, sa adunam surcele din curte unde se taia lemnele, sa caram apa pentru animale cu galeata de la un parau care curgea in spatele casei, sa ajutam mama la facut paine - sa tinem covata sa nu se miste si sa adugam cu maini curate ce avea nevoie in coca, de curatat ceapa si usturoi, fasole boabe de impuritati ... de cand ma stiu aveam treaba prin curte si casa.

Ingrijeam si de doi frati mai mici, unul bolnav cu Distrofie Musculara iar altu prematur.

N-am fost nefericita ca toata lumea muncea si stiam ca asa este viata insa n-am fost invatati cu glume si activitati de pierdut timpul, am fost o copila serioasa, organizata, responsabila, ascultatoare si invatam excelent, in maghiara.

in cazul asta se explica si materialismul bine conturat in mintea ta ... :P

copilaria mea ... vesela si trista, responsabila si plina de distractie ... hmmm, echilibrata

fain o fost cand am orbecait pe munte, cu zapada la brau, 9 ore si nu mai gaseam cabana plecata din camin cu bilet de voie semnat de mine in loc dediriginta ... fain o fost si cand am ajuns acacs murata toata caci ni se cam scufundase pluta pe lac din cauza ca ne urcasem prea multi ... faine erau diminetile cu roua si zmeura ...

Olga Khan a scris:

Eu cel putin de doua ori am descris viata mea pe forum, si stra bunica e deja star pe forum, insa eu n-am facut nimic iesit din comun in copilarie si am fost extrem de cuminte.

In zona Gheorgheni secuii sint foarte seriosi, nici azi nu rad sau zambesc degeaba iar cuvintul "hazliu" n-a existat in dictionarul nostru nici in maghiara!!!!

Am avut de lucru din frageda pruncie !!!!! a trebuit sa curatam pantofii de noroi, sa adunam surcele din curte unde se taia lemnele, sa caram apa pentru animale cu galeata de la un parau care curgea in spatele casei, sa ajutam mama la facut paine - sa tinem covata sa nu se miste si sa adugam cu maini curate ce avea nevoie in coca, de curatat ceapa si usturoi, fasole boabe de impuritati ... de cand ma stiu aveam treaba prin curte si casa.

Ingrijeam si de doi frati mai mici, unul bolnav cu Distrofie Musculara iar altu prematur.

N-am fost nefericita ca toata lumea muncea si stiam ca asa este viata insa n-am fost invatati cu glume si activitati de pierdut timpul, am fost o copila serioasa, organizata, responsabila, ascultatoare si invatam excelent, in maghiara.

Mi-ar place sa cred ca in realitate arati ca Pamela Anderson din pofilul tau... In vacantele de vara mergeam la tzara si curatzam ceapa, usturoi si udam gradinile de linga piriu cu vedrele de imi rupeau miinile, dar erau si gagici tinere de virsta mea frumoase foc si ne zimbeam, rideam... habar nu aveam de bataturile din palma... iar acum imi amintesc doar de ele pentru ca noi ne amintim doar de ce era frumos...intreaba-ma cum a fost la armata, in muntii Bucegi...habar nu am...nu-mi mai aduc aminte... Oameni sint bolnavi pentru ca tot timpul se vaita ca sint bolnavi, sau saraci pentru acelas motiv...eu din cind in cind privesc copacii plini de frunze si inspir adinc aura lor si imi spun in gind "inspir viatza"...si zimbesc! Aveam multi prieteni buni maghiari in copilarie si glumeam si faceam haz de accentul lor, pe care mai toti cei ce vorbesc 2-3 limbi il au...acum am ajuns si eu in aceas oala cu engleza....

hahaha.... eu mergeam si furam cirese de la casa lui Tudor Arghezi :)

eu inca ma consider copil.. cand eram mai micuta, eu si cu o prietena si varul ei, faceam ce faceam si o speriam pe bunica prietenei mele. odata saraca femeie venea de pe balcon cu un brat de cepe. ca sa ajunga in bucatarie trebuia sa treaca printr`un hol in care era si o mica debara ascunsa de o perdea colorata. Femeia a venit de pe balon si vroia sa se duca la bucatarie, iar noi ca niste draci de copii ce eram, ne-am ascuns dupa perdeaua debaralei. cand femeia a trecut indreptul perdelei, noi am iesit de acolo tipand,iar ea saraca... a aruncat peste umar tot ce avea in maini...adica cepele alea.

altadata, statea in pat biata femeie, iar noi l-am pus pe varul prietenei mele..sa se ascunda sub pat. in timp ce ne uitam la un film horror alaturi de bunica fetei ( am ales special filmul) , baiatul a inceput sa o traga pe femeie de picioare ...saraca cat a tipat si i s`a facut rau du`paia :P

ChrisTinA_WhisperWind a scris:

altadata, statea in pat biata femeie, iar noi l-am pus pe varul prietenei mele..sa se ascunda sub pat. in timp ce ne uitam la un film horror alaturi de bunica fetei ( am ales special filmul) , baiatul a inceput sa o traga pe femeie de picioare ...saraca cat a tipat si i s`a facut rau du`paia

hahahaha..... nu erati normali!! cand eram la tara la bunici furam dovleci din gradina ( sau bostani le spune la noi la moldova) ii curatam si ii faceam sa arate ca de halloween , puneam si lumanari in ei iar apoi ne duceam si ii puneam langa carciuma din sat.. nici nu stiti cum se speriau oamenii beti cand ii vedeau

hahahah ce tare !! :roll:

Sunt megies din targul Buzaului, orasul prafuit de la rascruce de drumuri, atestat documentar de 1600 ani!

Familia mamei este de 4 generatii aici, ne tragem din ''sarbi( gresit spus pentru ca gradinarii erau de fapt bulgari)'', iar tata a fost din Judetul Arges(sunt morti de 25 ani), s-au cunoscut la Bucuresti si tata cared ca m-a conceput intr-o permisie de pe front, m-am nascut in octombrie 1945, intr-o aripa daramata a Spitalului Coltea din Bucuresti. De la doi ani pana la 7 ani ma crescut la Mizil, la o matusa pana parintii s-au reunit la Buzau cu casa si serviciile.

Am fost copil unic nascut tarziu, nerasfatat, din parinti profesori, tata=latina si greaca la Scoala Normala de baieti, mama=istorie si geografie la Scoala Normala de fete.

Perioda cat am stat la Mizil a fost hotaratoare pentru educatia si viitoarea mea meserie. Sa va explic cum!

Matusa Antoneta( sora mamei care nu avea copii) si Unchiul Ionel tineau o Bacanie langa un han, la iesirea din micul orasel, pe malul garlei Ineu, deci toata copilaria mea s-a desfasurat intre carute, cai, han si bacanie.

Unchiul Ionel avea obiceiul ca dupa amiaza sa citesca Scanteia, dupa masa, cu glas tare si asa pe la varsta de 5 ani, cunosteam literele mari si citeam titlurile din ziar, iar faptul ca mai cantaream la bacanie stafide, masline,zahar, bomboane, m-au determinat ca in meseria mea de mai tarziu sa fiu un bun AMC-ist( aparate de masura si control).

Totul s-a sfarsit tragic, aveam 14 ani sieram deja la Buzau, Nenea Ionel avea cataracta la ambii ochi, a fost operat la Spitalul Predingher din Ploiesti, si cand i -sau dat bandajele jos si a vazut din nou, a suferit un atac de inima si a murit, la auzul vestii matusa Antoneta s-a aruncat in fantana.

Dumnezeu sa-i odihneasca, le port respectul ca si parintilor mei!

In 1952, ne-am mutat toata familia la Buzau, cu chirie la un avocat , care avea doua camere libere(casa se mai gaseste si azi in centru pe str.Independentii nr.6), o camera dormitorul parintilor, o camera pentru mine care era si sufragerie si bucatarie, wc comun pe un hol, iar baie la lighean.

In aceeasi curte mai statea la parter un carutas, copilaria mi-am petrecut-o cu Mishu, calul care nu a acceptat niciodata prietenia mea,deoarece i-am baut odata apa din galeata lui,iar tata a fost obligat sa cumpere o galeata noua.

Vecinii nostri erau: un evreu cu sapte fete(Ahter, care in final a emigrat cu toata familia in Israel), un neamt care avea un atelier de reparatii(Stosky) si familia Simionescu(adventisti) care aveau un baiat de o seama cu mine.

Acum imi dau seama ca eu crestin-ortodox, am crescut cu catolici, iudei si adventisti la un loc, fara ca asta sa impieteze cu ceva jocurile noatre comune, ba inca de mic copil participam la toate sarbatorile lor religioase.

Am fost dat la scoala in 1952, o singura clasa amarata, unde invatam toti, indiferent de varsta.

Si mai imi aduc aminte ca in iarna anului 1953 a fost o zapada de cainii vecinilor veneau la geamul nostru( la etajul unu) dupa mancare si apa.

In 1952 a avut loc o a doua stabilizare monetara, imi aduc aminte ca se schimbau numai 10 mil. pe 10 lei noi, erau multi care nu aveau nici un milion, iar altii saci intregi, se schimba personal cu buletinul, multi dadeau la altii sa schimbe cu o cota parte, bineinteles.

Aproape un an de zile ne-am jucat cu leii vechi care nu mai aveu nici o valoare, carutasul meu, nea Tanase, isi rasucea tigari din ei.

Mai rau este ca aparusera cartelele pe puncte, rationalizarea, aveai bani, magazinele aveau produse, dar trebuia sa te gandesti ce iei pe puncte:ulei, zahar,faina orez, paine,salam,carne sau sa dai 100 puncte si sa-ti iei un palton, dar vreo doua saptamani ce mai mancai?

Viata era mai putin complicata, dar mai dura din punctul de vedere al supravietuiririi( ca de altfel si azi), toti ne cunosteam cu toti si stiam exact ce se gateste in fiecare zi a saptamanii, ca nu erau hote, stiam cand luau leafa sau isi cumparau ceva in casa, astazi asa ceva este de neconceput, atunci eram mai putin sofisticati si in saracia noastra nu aveam nimic de ascuns.

Perioda 1952-1956, primii ani de scoala! Ehe! Atunci s-au legat prietenii care dureaza si in ziua de azi, unii din colegii de atunci au si murit(Dumnezeu sa-ierte!). In clasa a patra am fost repartizat in banca cu Mirela( fata simigiului Borosh), atunci s-a facut mixtarea in scoli si am luat proportii intr-un an! De ce? Simplu! Ca sa copie temele( pe care nu aveam cum sa nu le fac acasa, fiind dubla supraveghere profesionala!), mi sa aduceau placinte, braga si un mar zilnic!

Si asa ajunsesem ca la 10 ani sa am 55 Kg, de-mi ziceau colegii ''shunci''!

Tot in acel an ARLUS_ul( Asociatia Romana de Legaturi cu Uniunea Sovietica) la indicatia NKVD( vedeti o carte de Pavel Corut, ca le publica), a introdus obligatoriu in scoala ca prima limba rusa si optional a doua, eu am ales franceza din clasa a cincea.Era obligatorie purtarea uniformelor, sepcilor, emblemelor cu numere, vai de ciorapii colegelor din bumbac, sportul se facea separat! La film ne duceam cu clasa, sau individual sambata de la 15-17, in rest eram panditi si sanctionati, dar aveam si parti bune si anume campionatul orasului pentru copii la Interstrazi!

Si inca una: le-am reprosat mereu parintilor mei ca eu sunt copilul lor, nu elevul lor!

Pe vremea aceea ma inoiam de doua ori pe an: de Paste si de Craciun!

Imi aduc aminte ca prima mea jucarie a fost un camion de lemn, iar primul ghiozdan, unul de carton, pe care-l purtam in spate, ca sa nu mai vorbesc de toc si calimara!

Aparat de radio aveam un Telefunken din timpul razboiului, abia in 1955, tata a cumparat un Orion, iar in 1963 un televizor alb-negru Rubin 102.

Evreii stabiliti in Romania, care ulterior au emigrat in Israel, contra cost, erau printre putinii care dadeau pe datorie pe carnet(un fel de credit) si te mai pasuiau pana la leafa.

Imi aduc aminte ca in fiecare dimineata, venea laptareasa se la tara, sambata aducea si branza si smntana si i se si platea, odata pe an vara venea un sarb care aducea o caruta cu pepeni, pe care ii bagam la beci(frigider nu aveam), iar toamna venea acelasi sarb cu alta caruta cu varza, carofi, ceapa, fasole,etc. pentru iarna.( lucru care este valabil si in 2007 pentru aceleasi produse pe care UE le interzice sa le mai vanda in orase, ci numai la ei in comuna!)

Tata a predat un timp Latina si Greaca la Seminarul Teologic din Buzau, pentru ca Gh.Gheorghiu-Dej o scosese din scoli, Ceausescu a reintrodus-o in 1964.

roportal a scris:

Sa va spun si eu una din pataniile mele:

Era o zi frumoasa de vara. Am iesi cu prietena si colegii prin oras. Dupa plimbare ne-am gandit sa mergem pe la biliard. 2 ore mai tarziu cand sa plecam vedem ca afara turna, masina era departe, plin de balti iar mie imi vine ideea splendida sa-mi car prietena in brate. Ea imi zice cuvintele magice "Nu esti in stare".

Atata i-a trebuit "macho-ului" din mine si fara sa ma gandesc de 2 ori am luat-o in brate si am purces spre masina. Dar nu era de ajuns; am inceput sa fug, si nu incet, ceilalti colegi nu au putut tine pasul. La un moment dat calc intr-o groapa, centrul de greutate se muta in fata si ne imprastiem amandoi pe jos, (in fata unei terase pline de oameni, care se adapostisera de ploaie).

Ce a urmat nu trebuie sa va spun, urlete, zbirete. Cert e ca nimeni de la terasa nu a ras (cel putin in prezenta noastra).

Prietena urla de parca am rupt tot in ea; am vrut sa mergem la spital dar nu a vrut. Dupa am aflat care era motivul: hainele erau cumparate in ziua respetiva. I-am cumparat haine noi si dupa ce i-au trecut zgarieturile si vanataile ne-am impacat.

Bine ca v-ati impacat